Ursul Panda gigant – un mamifer emotionant si pe cale de disparitie

Descoperit de Armand David, in 1869, acest urs „mare, negru si alb” era deja cunoscut in China inca din secolul XII.
Ursul Panda gigant

El traieste in China centrala, in regiunile muntoase unde accesul este dificil. Desi este cunoscut ca un carnivor, el este in principal erbivor. Bambusul reprezinta mai mult de 90% din alimentatia lui, petrecandu-si mai mult de jumatate din zi mestecand aproape 25 de kilograme. In captivitate, ursul Panda gigant nu traieste mai mult de 30 de ani.

Ursii Panda reprezinta una dintre speciile amenintate. Mai sunt doar 1600 de exemplare in lume, din care doar 600 in natura, restul sunt in captivitate. Fondatorii WWF, prima organizatie mondiala pentru protectia naturii, intelesesera deja pericolul in 1961, atunci cand asociatia a fost creata. De mai mult de 40 de ani, Panda cel negru si alb este logo-ul acestei asociatii pentru protectia mediului.
La ora actuala se deruleaza o campanie numita „Operatiunea 1600 panda”. Aripa franceza a asociatiei realizeaza o expozite itineranta prin orasele Frantei cu 1600 de animale fetis din hartie, pentru a sensibiliza opinia publica. Numeroase proiecte au fost elaborate, cum ar fi, de exemplu, lupta impotriva braconajului sau studierea animalului in captivitate. De asemenea, unii ursi panda au fost dotati cu radio-emitatoare. Aceste observatii permit o mai buna intelegere a modului lor de viata, a comportamentului sau obiceiurilor alimentare. Aceste proiecte au pus in evidenta caracterul solitar al acestui animal.

De mai multi ani, guvernul chinez a creat rezerve naturale in provinciile Sichuan, Gansu si Shaanxi, la estul platoului Tibetan.
WWF lucreaza in stransa colaborare cu China si primele rezultate sunt promitatoare: 50 de rezervatii care acopera mai mult de 16000 km2 de padure. De retinut: conform surselor chineze, 35 de ursi Panda-gigant s-ar fi nascut in captivitate in China in 2008. 31 au supravietuit si au fost vanduti gradinilor zoo in Statele-Unite, Australia, Asia si Europa.

Sursa: Web-Libre

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *