Deputatul PSD Aurel Vladoiu a interpelat-o pe Rovana Plumb, ministrul Mediului si Padurilor, pe tema „stoparii fenomenului de uscare a padurilor de rasinoase din bazinul Lotrului – Valcea”. Bazinul superior al Lotrului este cunoscut prin bogatia speciilor de molid aflate intr-un optim ecologic, care gasesc conditii excelente de dezvoltare si regenerare naturala. Se apreciaza ca bazinul Lotrului, impreuna cu cel al Sebesului (Frumoasa), constituie cel mai mare corp de padure de molid din Sud-Estul Europei. Dupa anul 2.000, entuziasmul retrocedarilor catre vechii proprietari (adevarati sau nou-creati), retrocedari mai mult sau mai putin legale, a condus la inceperea unui nou val de exploatare a masei lemnoase in aceasta zona. Probabil ca ele au avut aprobarile necesare, dar ceea ce a urmat se poate vedea cu usurinta astazi de catre orice trecator prin zona.
Teritoriile cu mari exploatari de padure se situeaza in sectoarele Obarsia Lotrului, Valea Hanesu, Valea Steaja, Vidra, Valea Latoritei spre izvoare, Grosetu, totalizand peste 2.000 de hectare in ultimii zece ani. „Exploatarile s-au facut cu mare graba, fara a se mai respecta normele Codului Silvic si principiul stabilit de „patriarhul” silviculturii romanesti, Marin Dracea: „Baza exploatarii padurii trebuie sa fie conservarea”. De asemenea, nu s-au mai respectat normele prevazute prin amenajamentele silvice: varsta optima de exploatare, metodele de extragere a arborilor, formarea de martoane din craci, evacuarea materialului lemnos nefolositor, cojirea cioatelor, reimpadurire, ingrijirea plantatiilor, controlul starii fitosanitare etc. Exploatarea s-a facut exclusiv in interes comercial.
Cercetarile specialistilor au vizat amploarea fenomenului de uscare a padurilor de molid din bazinul Lotrului, cauzele exacte ale uscarii arborilor de molid pe asemenea arii intinse, identificarea pe teren si cartarea focarelor de infestare, tendintele de extindere a fenomenului in bazinul Lotrului pe baza cartarilor succesive, efectele asupra arborilor si mecanismele de producere a uscarii lor. In urma cercetarilor, pe teren au fost stabilite urmatoarele: atacul insectei Ips typhographus cunoaste o dezvoltare foarte puternica, aproape exponentiala; suprafetele cu padure uscata depasesc 5.000 ha; atacul asupra arborilor s-a extins si pe versantii nordici. Au fost identificate, pana in prezent, urmatoarele puncte cu arbori uscati: Muntele Mirautu, Muntele Piciorul Tampei, Muntele Tampa, Obarsia Lotrului, Muntele Pravatu, Valea Balindru, Muntele Cibanu, Valea Lotrului, culmile nordice ale Muntelui Miru, Muntele Igoiu (pe marginea unor exploatari), Muntele Balescu, Muntele Galbenu, Muntele Pristos, Culmea Hoampa si, mai ales, Muntele Zanoguta. Se stie ca Ips typhographus este cea mai vatamatoare insecta pentru molid, inmultindu-se rapid. In plus, curentii de aer si vantul au favorizat deplasarea roiurilor de insecte si pe versantii nordici. Datele meteo statistice comparative de la statiile Obarsia Lotrului si Voineasa reflecta o certa incalzire a climatului in ultimii ani, care a favorizat instalarea gandacilor si in arborete sanatoase situate pe versanti nordici si vestici. In concluzie, va rog sa va precizati punctul de vedere cu privire la situatia prezentata mai sus si, cu autoritatea de care dispuneti, sa gasiti cele mai bune solutii de rezolvare.”, a concluzionat parlamentarul valcean Aurel Vladoiu.
