Termenii de „societate de consum”, „avalansa de deseuri” si „criza a deseurilor” nu sunt decat cateva exemple care permit ilustrarea problemelor create de deseuri, cu care se confrunta mediul nostru inconjurator de astazi. Noi, consumatorii, suntem toti responsabili de aceste probleme si fiecare dintre noi va trebuie deci, pe viitor, sa faca eforturi ca sa menajeze resursele limitate si sa reducem cantitatile de deseuri.
Astazi, noi producem multe deseuri, care ne fac probleme. In ultimii anii, fiecare cetatian al Republicii Moldova a generat anual aproape 540 de kilograme de deseuri menajere, cantitate care plaseaza tara noastra pe ultimele locuri in Uniunea Europeana, potrivit Eurostat.
Raportat la o medie comunitara de 522 de kilograme, Moldova intra in urma Romaniei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei si Cehiei in grupul tarilor cu cea mai redusa cantitate de deseuri menajere pe locuitor.De altfel, cehii arunca cel mai putin gunoi din Europa, fiecare locuitor generand 294 de kilograme de deseuri menajere.La polul opus, cu o „productie” de deseuri menajere care depaseste 750 de kilograme pe cap de locuitor se situeaza Danemarca, Irlanda si Cipru. Danemarca este liderul la nivel european cu o medie de 801 kilograme pe locuitor.
Metodele de tratare a deseurilor menajere diferaa de la tara la tara, astfel ca in timp ce in Republica Moldova 99% sunt plasate in gropi de gunoi, ca in majoritatea tarilor est-europene, in Germania, de exemplu, 46% sunt reciclate. Dar cum recicleaza deseurile Cehia, tara cu cel mai putin gunoi din Europa pe cap de locuitor.
Avand ocazia sa vizitez, in aprilie 2009, Cehia – am vazut in oraselul Tusmice o intreprindere de prelucrare a deseurilor comunale si industriale AAEN spol sro, (Pentru relatii: www.maen.cz).
Scopul vizitei fiind cunostinta cu metodologiea de stocare si utilizare a deseurilor si obtinerea biogazului, care se se utilizeaza pentru producerea energiei electrice . Intreprinderea respectiva este o societate pe actiuni unde sunt inclusi fondatori din oraselele: Clastereti, Codani, Homutov, si se afla la 1 km de termoelectro centrala de la Tusmice.
Aici se utilizeaza deseurile din oraselele numite mai sus, unele localitati rurale din imprejurime si deseurile (cenusa) de la termoelectro centrala.
Gunoistea este impartita in 4 sectii dintre care o sectie aparte este pentru depozitarea deseurilor periculoase pentru mediu si sanatatea faunei.
La baza sectiilor pentru utilizarea deseurilor comunale se pun trei straturi de argila a cate 20 cm grosime fiecare, iar pentru sectia deseurilor menajere periculoase se mai pune o pelicula cu grosimea de 0,5 cm.
Pe toata suprafata gunoistii sunt construite 18 tevi verticale din beton, care au perforatii pentru conectarea cu tevile orizontale din poliester care au destinatia colectarii biogazului. Cu ajutorul pompelor biogazul se colecteaza in rezervoare speciale (Fig.4). Viteaza de pompare a biogazului este de 47 l/ora.
Componenta biogazului include:
Metan – 52%
CO2 – 39,40%
O2 – 0,26%
Aproximativ 50% din biogazul obtinut se utilizeaza pentru producerea energiei electrice cu caracteristicele: 220-250 kw si 55-65 V. Intreprinderea realizeaza 6 mln kw/ora pe an, rentabilitatea fiind egala cu coeficientul – 1.
Costul la 1 kw/c este de 2,70 CZK (Crone Cehia 1CZK = 0,55 MDL).
Pentru prelucrarea unei tone de deseuri comunale, clientul achita 1000 CZK. (ce este echivalent cu 500 LMD) dintre care 500 CZK raman pentru intreprindere iar 500 CZK se retin ca impozite. Pentru prelucrarea unei tone de deseuri major periculoase se achita 6200 CZK, dintre care pentru intreprinderea de prelucrare a deseurilor raman 2500 CZK, restul banilor se repartizeaza pentru fondul protectiei mediului, impozite etc.
Cauciucurile de la autovehicule se colecteaza, se maruntesc si se expediaza la unele intreprinderi care ulterior le prelucreaza la producerea asfaltului pentru drumuri sau se utilizeaza la prepararea cauciucurilor.
In cadrul intreprinderii activeaza 11 lucratori. Graficul de lucru 24/24 ore. Tehnica include: tractoare care niveleaza terenul, faramiteaza materialele de constructii si preseaza deseurile.
La suprafata nivelul maximal de deseuri se acopera cu pelicula si cu 3 straturi de argila a cate 20 cm fiecare iar deasupra se mai acopera cu un strat de humus unde ulterior se planteaza arbori.
Dupa inchiderea completa a gunoistii, timp de 15 ani se va continua extragerea biogazului.
Profitul anual al gunoistii este de circa 10 mln. CZK, dintre care aproximativ 2 mln. CZK se achita impozitele la stat.
Rentabilitatea statiei de producere a electricitatii nu este mare, dar datorita subventiilor obtinute este posibil de a acoperi toate cheltuielile aferente. Subventia este in marime de 1,4 croni pentru 1kw si are ca scop primordial imbunatatirea situatiei ecologice din regiune. Suplimentar, cei care solicita ca deseurile lor sa fie depozitate aici, vor trebui sa achite taxa de 1000 croni/tona, din care o parte vor merge la compania care menajeaza deseurile si o parte la administratia locala din aceasta regiune, si anume in fondul de intretinere a mediului ambiant. Taxa achitata pentru depozitarea deseurilor chimice va fi de apromimativ de 8800 croni/tona fiind deasemenea divizata intre administratie si proprietarii gunoistei. La rindul sau, compania ce stocheaza gunoiul achita la stat anual o taxa de aproxomativ 2 milioane de croni, iar venitul anual inregistrat de compania MAEN este de 5 milioane dolari SUA.
Importanta reciclarii desrurilor menajere
In viata de zi cu zi noi produce o serie de deseuri menajere care sunt aruncate in locuri special amenajate si nu le mai foloseste nimeni. Deseurile aruncate sau stocate in difirite locuri neadmise, polueaza aerul, apa si solul, degradeaza peisajele pe suprafete intinse, antreneaza costuri ridicate pentru depozitarea lor si uzine pentru incinerarea rezidurilor.
Dupa cum se stie, din procesele de productie agricola rezulta o cantitate mare de produse auxiliare refolosibile. Multe dintre acestea au valoare economica, putand fi utilizate ca sursa de biogaz (biometan). Biogazul se obtine din deseuri agroindustriale, forestiere sau din alte deseuri, in urma unor activitati fermentative a unor microorganisme (bacterii) anaerobe. In vederea obtinerii biogazului, deseurile se pot amesteca cu microorganisme anaerobe, care activiaza in lipsa completa a aerului. In aceste conditii se dezvolta foarte bine bacteriile care sunt capabile de a transforma deseurile organice in gaz metan si dioxid de carbon. Unele materiale care aparent nu mai sunt folositoare ar putea fi reciclate (refabricate). Obiectele din metal, hartie, sticla, plastic si altele pot fi reciclate. Aceasta reciclare ar contribui la salvarea anumitor plante, animale sau a unor materiale de fabricare. De exemplu materialele din hartie sunt folosite o singura data dupa care sunt aruncate. Dar daca acestea ar fi reciclate nu ar mai fi nevoie sa se mai consume plante din care se fabrica hartia. Reciclarea plasticului are rol in scutirea pamantului de a fi poloat, deoarece materialele din plastic se degradeaza in aproximativ 100 de ani si nu ar mai necesita materialul din care se extrage plasticul. Dupa reciclare plasticul nu isi pierde calitatile, la fel cum materialele din sticla si din metal.
Compostarea deseurilor „O reciclare naturala, a biomasei”, adica a deseurilor, este compostul. Compostul nu inseamni doar atenuarea problemei deseurilor. Produsul final, compostul, este un ingrasamant natural si un excelent ameliorant care poate fi utilizat in gradini si pe campuri.
Pentru a putea recupera deseurile organice, este indispensabil sa le colectam separat. Este important ca acestea sa contina cat mai putin posibil suprafete indezirabile (corpuri straine si poluanti). Elementele cele mai importante, de exemplu, bucatile de arbori, arbusti, trebuie taiate pentru a facilita procesul de descompunere. Apoi, materialul este bine amestecat si pus in forma de straturi. Adica, incepand din acest moment, incepe procesul de descompunere propriu-zis. Micro-organismele si alte organisme vii din sol transforma substanta organica in nutritivi. Acest proces liber de energie face sa creasca temperatura in compost. Dupa cateva saptamani, deseurile organice s-au transformat in compost bogat si hranitor care poate fi utilizat ca ingrasamant pentru o buna crestere vegetala.
Practica utilizari deseurilor comunale din Cehia ar fi o afacere profitabila si pentru Republica Moldova si nu numai.
Practica ceha in menajarea deseurilor ar putae fi implimentata si in Republica Moldova, caci problema insuficientei spatiului pentru depozitarea deseurilor este una actuala si pentru tara noastra. Insa nu trebuie sa omitem, ca acest tip de activitate in tarile Uniunii Europe este subventionat de catre stat, datorita efectului pozitiv pe care il are asupra intregii societati, pe cand in Moldova nu este. Ca rezultat, nimeni nu doreste sa investeasca si sa dezvolte acest domeniu de activitate. Unica posibilitate ar fi atragerea surselor straine de la organizatiile internationale care au ca obiectiv principal protectia mediului inconjurator.
Andrei Gumovschi, doctor in agricultura, conferentiar universitar
