Al cincilea raport de evaluare privind schimb?rile climatice
Calculele de până acum sunt greşite. Experţii avertizează că în realitate clima se încălzeşte mult mai repede
Valea Fizesului: Nestiuta „Delta” a Transilvaniei
Valea Fizesului: Nestiuta „Delta” a Transilvaniei

In ultimii ani, odata cu explozia informationala, au fost descoperite si popularizate numeroase locuri din tara noastra in care cadrul natural nu a fost prea mult afectat de lacomia si distrugerile facute de obicei de catre om. Zeci, daca nu sute de lacuri, paduri, creste montane, pesteri, stepe, etc., multe dintre ele astazi cu statut de zona ocrotita, au inceput sa fie tot mai des citate in lista de calatorii a iubitorilor naturii. Un astfel de loc este si complexul de zone umede ale Vaii Fizesului din Judetul Cluj. Ecosistemul de aici este atat de bogat si de variant incat zona a primit pe buna dreptate renumele de Delta a Transilvaniei. Este un loc sublim, unic si neasteptat, dar deosebit de fragil fata de activitatile umane, motiv pentru care se impune sa fie imperios monitorizat si protejat.

Ce este acest loc si cum ajungem la el?
Din punct de vedere al localizarii geografice, Valea Fizesului este situata in nord-estul Campiei Transilvaniei. De-a lungul Vaii Fizesului este soseaua Gherla-Taga-Camarasu, pe care se poate intra si dinspre soseaua Cluj-Dej si Cluj-Reghin. In zona se ajunge deci, relativ usor si practic exista numeroase posibilitati de oprire pentru observarea si fotografierea pasarilor. Mai mult decat atat, de pe toate soselele si drumurile din apropiere se poate merge pana la tarmul lacurilor din acest complex.
Povestea „Deltei” Transilvaniei este una deosebit de interesanta. Paraul Fizes izvoraste in apropiere de Camarasu si strabate Campia Transilvaniei dupa directiile sud-est si nord-vest, varsandu-se in cele din urma in raul Somesul Mic.
Paraul Fizesului a fost supus unor lucrari de baraj inca din Evul Mediu, iar in urma acestor lucrari, in lungul vaii au aparut mai multe lacuri care pana in preajma anului 1970 aveau aspectul unor bazine naturale, cu intinderi de stufaris, nuferi si mlastini, bazine care ofereau un habitat perfect pentur numeroase vietuitoare, in special pentru speciile de pasari de apa, clocitoare sau in tranzit. Ulterior anului 1970, bazinele naturale au fost amenajate si sunt astazi transformate aproape integral in iazuri piscicole.
Intre Hodaie (comuna Catina) si Taga exista urmatoarele lacuri, numite de localnici, tauri: Catina, Popii (alcatuit din contopirea a doua lacuri Popii 1 si Popii 2), Satului, Sf. Florentin, Ciortos, Geaca (trei iazuri), Sucutard 1 si Sucutard 2, Taga Mare si Taga Mica. Suprafata lacurilor este cuprinsa intre cateva zeci de hectare (cele mai mari sunt Catina si Taga, de 64, respectiv 105 hectare) si cel mai mic este iazul Lacu din comuna Geaca, care are doar 14 hectare.
In prezent, mai exista stuf doar pe suprafete reduse, locuri mlastinoase sau de-a lungul tarmurilor joase. Malurile sunt in general destul de inalte si inclinare, neexistand plaje maloase sau nisipoase. In schimb, pe alocuri, pe maluri cresc salcii. Pe unele vai laterale exista si bazine de mica intindere precul Lacul Legii (vechi lac natural, in prezent are doar 10 hectare), iazul Nasal, iazurile de pe valea Ghirisului, Santioara.
Pe Valea Bontului se afla Lacul Stiucilor de la Sacalaia, o alta zona importanta pentru conservarea biodiversitatii, zona care alaturi de stufarisurile din jur, totalizeaza aproximativ 140 de hectare.
La sud de comuna Sic se afla o alta zona umeda protejata, denumita Stufarisurile de la Sic, in marginea carora cresc plante adaptate la saratura, o raritate extrema in flora Transilvaniei.
Pasarile: cel mai important obiectiv ecologic si turistic al „Deltei” din inima Ardealului
Din nefericire, studiile si estimarile ornitologilor au scos la iveala ca avifauna locala este mult diminunata fata de aceea care existase in urma cu 3-4 decenii, si cu atat mai mult in comparatie cu avifauna consemnata aici in secolul XIX, atunci cand populatiile de pasari de aici au fost studiate de Herman Otto, pe atunci preparator al Muzeului Societatii Ardele din Cluj. Cauza principala a fost, evident, vina omului. Oamenii de aici au transformat aceste lacuri naturale in iazuri si crescatorii de peste.
Prin urmare, prin distrugerea vegetatiei palustre au fost deteriorate in primul rand conditiile de cuibarit ale pasarilor de balta, dar si sursele lor de hrana. Pe lacurile mari se practica pescuitul de productie si cel sportiv, precum si vanatoarea…
Datorita pozitiei sale geografice, Valea Fizesului se afla pe culoarul de migratie al pasarilor de apa care strabat in zbor Ardealul de la nord-vest spre sud-est, devenind astfel un loc de popas si hranire frecventat cu regularitate de pasarile aflate in tranzit.
Ornitologii Alexandru Filipascu, Peter Weber, Dan Munteanu si M. Maties au identificat aici 93 specii de pasari de apa ca care se adauga unele specii de passeriforme de stufaris.
Avifauna clocitoare este saraca in specii comparativ cu cea migratoare, si include urmatoarele specii: corcodelul mare, corcodelul mic, corcodelul cu gat rosu, buhaiul de balta, starcul pitic, rata mare, rata caraitoare, rata cu cap castaniu, rata pestrita, lisita, gainusa de balta, carstelul de balta, crestetul pestrit, fluierarul de munte, lacarul mare, lacarul de stuf, lacarul mic, pitigoiul de stuf , presura de stuf si eretele de stuf.
In imprejurimile lacului cuibaresc cateva perechi de berze albe, starci cenusii, starci de noapte, ciocanitoarea de gradina, sfranciocul rosiatic, sfranciocul mare, grangurul si doua specii de silvii. Intre pasarile de pasaj predomina speciile de rate, apar si garlitele mari, gastele de vara, gastele de semanatura, diverse specii de pescarusi, chirighite si chire.
Limicolele (pasari de tarm de talie mica si cu un cioc lung si subtire, caracteristic ordinului din care fac parte) apar indeosebi toamna, cand apa lacurilor este scursa si apar intinderi mari de mal si balti putin adanci.
Dintre speciile de interes iminent de salvare pe plan mondial, apar aici trei specii: rata rosie, cristelul de camp si soimul dunarean.
Valea Fizesului este un loc deosebit de important si pentru salvarea si ocrotirea pasarilor amenintate la nivelul intregii Uniunii Europene. Dintre aceste specii se remarca buhaiul de balta, starcul pitic, crestetul cenusiu, acvila pitica, acvila tipatoare mica, caprimulgul, ciocanitoarea de stejar, fasa de camp, silvia porumbaca iar in mod cu totul si cu totul  accidental poate aparea in trecere si gasca cu gat rosu, specie deosebit de importanta pe plan european.
Pericole si masuri de protectie
Evident, fiind un loc atat de bogat in peste si pasari, „Delta” Transilvaniei a fost si este supusa in continuare asaltului pescarilor, vanatorilor si mai ales a braconierilor.
De-a lungul timpului, avifauna de aici a fost mereu afectata si diminuata din cauza lucrarilor care au dus la disparitia treptata a marilor suprafete acoperite de vegetatie palustra emersa, care oferea adapost si locuri de cuibarit ideale pentru speciile de pasari acvatice.
Per total, braconajul, vanatoarea in timpul cuibaritului, distrugerea cuiburilor, furtul oualelor si al puilor, mai ales deranjarea pasarilor in perioada cuibaritului, desecarile zonelor umede prin canale sapate de-a lungul Fizesului, prinderea pasarilor in diverse capcane, practicarea pescuitului sportiv in masa, prin diverse concursuri de profil, in urma carora pasarile sunt deranjate.
Pericole foarte mari sunt reprezentate de incendierea iresponsabila a stufului uscat si mai ales de permiterea practicarii de sporturi nautice in care apele sunt brazdate frecvent de diverse ambarcatiuni de viteza care prin zgomotul si valurile pe care le fac constituie cel mai mare factor de stres la adresa tuturor vietuitoarelor de aici.
Alte pericole mai sunt reprezentate si de amplasarea genereatoarelor eoliene, turismul in masa si inmultirea necontrolata a speciilor vegetale si animale de origine invaziva.
Toate aceste pericole trebuiesc oprite cat mai repede posibil, caci Valea Fizesului este inca cel mai important loc de cuibarire a pasarilor de apa din interiorul Transilvaniei.
Mai mult decat atat, rezultatele cercetarilor si observatiile de teren realizate aici din 1867 in prezent, au permis urmarirea modificarilor survenite in avifauna ecosistemelor acvatice si palustre de pe Valea Fizesului pe parcursul unui interval de  timp de peste 150 de ani. Este un caz unic in toata istoria ornitologiei romanesti, care ne demonstreaza cu date concrete, rezultatul catastrofal pe care distrugerea ecosistemelor naturale umede il are asupra populatiilor de pasari acvatice.
Din fericire, o parte din Valea Fizesului a fost declarata sit Natura 2000 pe baza conventiei de custodie nr. 205 din data de 29.03.2011. Asociatia Educational-Ecologica EcoTransilvania si Asociatia Ecochoice au preluat custodia acestor rezervatii si conform Articolului 3 din convetia de custodie, cele doua ONG-uri de profil se obliga sa administreze ariile protejate in acord cu prevederile legale in vigoare, cu planul de management si cu regulamentul ariei protejate si sa contoleze modul de aplicare a acestora in baza legitimatiei de control primite din partea autoritatii responsabile cu care s-a semnat conventia de custodie
. Aceleasi foruri se obliga sa ia toate masurile de protectie necesare acestor arii naturale protejate si sa contribuie la monitorizarea speciilor si habitatelor, precum si cartarea habitatelor si distributia speciilor.
Sa speram deci, ca se va reusi salvarea la propriu a „Deltei” Transilvaniei si nu va deveni o „rezervatie protejata pe hartie”, cum se intampla din nefericire in marea majoritate a rezervatiilor si parcurilor nationale din tara noastra.
Bibliografie:
Al. Filipascu-1968. Fauna ornitologica a lacurilor de la Geaca (Campia Transilvaniei) dupa 100 ani. Ocrotirea Naturii, 12/1: 21-41.
Munteanu D., Maties M. 1969. Apercu sur l’avifaune des etangs de Geaca, Lucr. Stat, Cercet. Biol. Geol. Geogr.„ Stejarul”, Pangarati, 2: 185-200.
Munteanu D. 1998. Avifauna Vaii Fizesului si a Lacului Sacalaia, zone umede de importanta avifaunistica. SOR Bul. AIA 7:1

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here