Situata in mijlocul lantului carpatic din Ucraina, valea narciselor, care se intinde pe aproximativ o suta de hectare de teren, este amenintata de numarul mare de turisti care distrug plantele, dar si de rachita care invadeaza locul.
„Este cea mai mare plantatie europeana de Narcissus Augustifolius localizata pe o campie, desi aceasta specie, protejata de Conventia de la Berna, creste, de obicei, pe inaltimile muntilor”, a precizat Fedir Gamor, directorul rezervatiei din Muntii Carpati, citat de AFP.
Suprafata acoperita in totalitate de flori reprezinta o suta de hectare din suprafata totala a depresiunii, care masoara 256 de hectare. „In general, intalnim aceasta narcisa la mai putin de 1.800 m altitudine, dar la noi a fost mutata din Carpati de un ghetar, in urma cu zeci de mii de ani, iar in prezent se afla la 100-150 m altitudine”, a explicat Gamor.
Totusi, zecile de mii de turisti nu viziteaza valea narciselor din motive stiintifice, ci pentru magia peisajului care combina verdele si albul si care degaja un miros imbatator.
Pe toata perioada in care narcisele sunt inflorite, valea parfumata primeste pana la 10.000 de vizitatori pe zi, insa, din nefericire, nu toti se comporta civilizat.
Chiar daca intre locurile plantate cu flori si drumurile destinate turistilor exista gardulete si pancarte care interzic ruperea florilor, turistii nu tin cont de aceste lucruri, in ciuda amenzilor pe care risca sa le primeasca. Altii intra pe plantatie pentru a face fotografii, iar urmele lasate in pamant de talpile lor nu mai permit cresterea altor plante.
O alta problema o reprezinta copiii care locuiesc in zona si care rup narcisele, dupa care incearca sa le vanda turistilor. Gardienii care supravegheaza plantatia nu au dreptul sa perceapa amenda pe loc, ei putand doar sa intocmeasca un proces verbal, care va fi trimis ulterior la tribunal.
Dupa turisti, pericolul cel mai mare il reprezinta invazia de rachita, planta care a fost ajutata sa se dezvolte de activitatile din perioada sovietica, activitati care au dezechilibrat regimul hidrologic al vaii ca urmare a desecarilor masive.
„Azi, suntem neputinciosi in fata acestei situatii” din cauza fondurilor necesare, regreta Gamor. „Potrivit estimarilor facute de expertii straini, trebuie cheltuit, anual, un milion de euro pe hectar pentru o lupta eficienta impotriva rachitei”, a mai precizat acesta.
Cu fondurile provenite de la turisti si cu ajutorul primit de la autoritatile regionale, administratia rezervatiei reuseste sa taie buruienile de pe numai 20 sau 30 de hectare in fiecare an. Daca nu va fi luata nicio masura in acest sens, in maxim 100 de ani valea risa sa devina o adevarata padure.
Sursa: Intact News
