Motivele religioase, medicale, etice sau estetice: acestea ar fi convingerile pe care romanii le adopta in cazul dietei vegetariene.
In Romania, aceasta se manifesta intens de mai putin de cinci ani, de cand au inceput campaniile pentru protejarea mediului, iar dietele exista per total in cartile de bucate si, in stomacurile romanilor, de mai putin de zece ani, dupa opiniile unor nutritionisti. Fata de meleagurile straine, tara noastra este la stadiul de embrion in acest domeniu: momentan exista in Romania o asociatie care apara drepturile vegetarienilor si cateva restaurante cu profil in tara. Chiar si firmele romanesti apeleaza la meniul vegetarian cand organizeaza delegatii, traininguri sau dineuri pentru clientii sai. Antena3.ro a realizat un material informativ si a stat de vorba cu Societatea Vegetarienilor din Romania, dar si cu alte institutii abilitate, despre moda de a fi vegetarian in Romania.
Unele persoane cred ca a fi vegetarian inseamna sa mananci patrunjel toata ziua, iar altele considera ca a fi vegetarian inseamna de fapt sa te hranesti cu oua si lactate, dar in ambele cazuri nu se pune la socoteala carnea de orice fel.
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare (ICA) explica pentru Antena3.ro ca vegetarianismul poate cuprinde trei categorii, respectiv ovo-lacto vegetarienii, lacto-vegetarienii si veganii.
„Primele doua comportamente alimentare vegetariene ofera o dieta mai echilibrata in nutrienti, inclusiv de origina animala, oua, lapte si derivate, cu valoare biologica ridicata. Veganismul priveaza insa de nutrienti esentiali de origina animala, cum ar fi vitamina B12, fierul sau acizii grasi esentiali”, adauga Mencinicopschi pentru Antena3.ro.
Directorul ICA mai spune pentru Antena3.ro ca moda vegetarianismului exista in Romania „de relativ putin timp, in acceptia moderna acest lucru inseamna mai putin de 10 ani”.
De asemenea, Marius Vasilescu, vicepresedintele Societatii Vegetarienilor din Romania (SVR), organizatie non-profit care are ca scop promovarea dietei vegetariane, explica pentru Antena3.ro cum ca aceasta moda s-a extins in tara noastra „cam in 2006, de cand au pornit campaniile romanesti de protejare a mediului impotriva efectului de sera”.
Cum au aparut vegetarienii?
Inceputurile vegetarianismul pot fi asociate cu traditiile spirituale hinduse si jainiste, care asociaza eliminarea carnii de orice fel din alimentatie cu nonviolenta, tendinte care au debutat din mileniul II i.Ch.
Marius Vasilescu de la SVR spune pentru Antena3.ro ca cea mai mare parte dintre vegetarieni se regaseste in India sau in Africa, pentru ca, motiveaza el, „din moment ce tarile sunt sarace si populatia are putina mancare, nu mai are cum sa hraneasca si animalele, iar astfel ele nu au cum sa traiasca pentru a putea fi sacrificate”.
„Motivele pentru cei care constientizeaza si care se informeaza despre dieta vegetariana in Romania nu sunt cele economice, ci cele care tin de convingerile religioase, evenimentele privind starea de sanatate, convingerile etice, pentru ca iubesc animalele sau chiar cele estetice, pentru ca doresc sa arate bine si sa fie supli”, explica Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
Primele societati crestine care au promovat vegetarianismul au aparut in Marea Britanie si SUA, in anii 1850, unde in prezent aproape 10% din populatie este vegetariana, dupa cum completeaza Vasilescu. Tot el spune pentru Antena3.ro ca in tara noastra motivele principale pentru care oamenii schimba macazul catre dieta vegetariana sunt mai ales cele care tin de sanatate sau de compasiunea fata de animale.
„In Romania nu exista statistici despre cati vegetarieni sau vegani sunt, dar eu cred ca la noi procentul ajunge la abia 1% din populatie. Numarul vegetarienilor pot spune ca a crescut putin in ultimii ani, daca ma iau dupa cati membri s-au inscris la SVR: in 2004 erau aproape 100 de inscrisi, iar in 2008 erau 600”, adauga Vasilescu.
Avantajele versus dezavantajele dietei
Desi anumite vitamine, proteine sau grasimi se regasesc mai mult in unele fructe si legume decat in carne sau unele produse lactate, totusi vegetarienii, mai ales veganii, adica cei care consuma doar leguminoase cum ar fi mazare, soia sau fasole, sunt mai predispusi decat omnivorii la anemiile de fier sau la alte probleme de sanatate.
„Proteinele pot fi asigurate pentru ovo-lacto-vegetarieni din oua, lapte si derivate, leguminoase, nucifere, pentru lacto-vegetarieni din lapte, leguminoase si nucifere, iar pentru vegani, numai din leguminoase, nucifere si seminte”, detaliaza Mencinicopschi pentru Antena3.ro.
Tot el spune ca cei care urmeaza o dieta vegetariana isi pot procura cantitatea de calciu si fier din oua, lapte si derivate, legume sau fructe, pentru ovo-lacto-vegetarieni. In cazul lacto-vegetarienilor, calciul si fierul se poate asigura din lapte si derivate, dar mai greu fierul si alti nutrienti esentiali.
„Veganii isi asigura greu fierul si calciul, respectiv din surse exclusiv vegetale datorita biodisponibilitatii scazute a acestora. In cazul lor, este scazuta prezenta vitaminei B12”, adauga Mencinicopschi pentru Antena3.ro.
Veganii trebuie sa fie cei mai atenti ca dieta lor sa le asigure cantitativ si calitativ toti nutrientii si in special nutrientii esentiali, adica aminoacizii, vitaminele, mineralele si acizii grasi. Aportul caloric pentru vegetarieni trebuie sa fie cel obisnuit, adica aproape 2500 Kcal pe o zi pentru barbati si aproape 2000 Kcal pe zi, pentru femei, dupa cum mai spune directorul ICA pentru Antena3.ro.
Si unele institutii s-au „convertit” la vegetarianism
Pentru ca in Romania s-au deschis cateva restaurante cu profil vegetarian sau vegan, iar cartile de bucate au inceput si ele sa se transforme dupa aceasta dieta, nici unele institutii nu au ramas mai prejos si au inceput sa respecte existenta vegetarienilor.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ), organizatie non-guvernamentala care actioneaza pentru respectarea drepturilor omului si a egalitatii de sanse la o justitie echitabila, a aderat la dieta vegetariana in cazul delegatiilor in care isi invita partenerii, in urma cu trei ani.
„In timpul trainingurilor, delegatiilor sau a cursurilor, in tara si in Bucuresti, la care CRJ asigura si masa, erau anumite persoane care tineau post. Astfel, preferintele pentru mancare erau impartite si ne-am hotarat sa trimitem inainte de confirmarea participarii si un formular pe care partenerii nostri sa-l completeze cu tipul de mancare preferat, respectiv normal, care include toate tipurile de carne, vegetarian sau alt tip”, explica pentru Antena3.ro Radu Nicolae, managerul programului „Integritate Publica” din cadrul Centrului de Resurse Juridice.
Tot el adauga ca aproape 10% din cei care urmeaza trainingurile si cursurile CRJ sunt vegetarieni si ca formularul este si o forma impotriva discriminarii, pentru ca „nu poti presupune ca toata lumea urmeaza aceeasi dieta”.
„Salvam balene, dar aveam copanul de pui in mana”
Marius Vasilescu, vicepresedintele Societatii Vegetarienilor din Romania are 26 de ani si este vegan din anii 2000, desi recunoaste ca a calcat stramb de cateva ori si a urmat si o dieta ovo-lacto-vegetariena.
„Am crescut la tara cat timp am fost copil si am interactionat mult cu animalele, asa ca am vazut cum sunt sacrificate. Asa m-am hotarat sa trec la vegetarianism, desi la inceput mancam pui, peste si lactate si semnam petitii pentru salvarea balenelor, dar aveam copanul de pui in mana”, povesteste Vasilescu despre inceputurile dietei lui, acum aproape noua ani.
El adauga ca aproape dupa un an de incercari a devenit vegan si ca inainte sa treaca la veganism, era anemic la fier. De cand s-a hotarat sa fie vegan, Marius Vasilescu a inceput sa manance sarmale cu soia sau cu nuci, prajituri de post cu lapte de soia sau preparate cu banane in loc de oua.
Sursa: Antena 3
