Veteranii de razboi si urmasii acestora de pe Valea Muntelui nu pot fi improprietariti pentru ca nu este cu ce • in situatia aceasta, primarii nu pot pune in aplicare sentinte definitive si irevocabile • necesarul pentru cei care au luptat in al doilea razboi ar fi de 4.387 de hectare, fara Bicazu Ardelean si Bicaz Chei •
Drepturile unor oameni care si-au riscat vietile pe cimpul de lupta in cel de-al Doilea Razboi Mondial sint terfelite printr-un cumul de factori: o lege schioapa, birocratie, judecatori cu decizii diferite si aplicarea legislatiei in mod diferentiat, in functie de zona si context. Toate acestea fac ca sute de nemteni care traiesc in 13 comune de pe Valea Muntelui – veterani si urmasi de-ai lor – sa astepte de ani de zile sa fie improprietariti cu cinci hectare de teren forestier, asa cum prevede Legea 187/1945. Unii dintre cei indreptatiti au pamintul in stapinire cu acte, altii stau pe liste ingalbenite de timp, avind calitatea de „indreptatiti“, iar altii nici pe-un petec de hirtie n-au mai incaput. Satui de asteptat si nemaistiind in cine sa se mai increada, oamenii au apelat in ultima instanta la Institutia Avocatului Poporului, joi, 9 februarie, poposind la Piatra Neamt presedintele acesteia, Gheorghe Iancu, si adjunctul sau, Ionel Oprea, de loc din Neamt. De fata la discutii au venit primarii munteni, desemnati un fel de lideri de sindicat ai celor nedrepatiti, in capul carora se sparg problemele locuitorilor, sefii Directiei Silvice, ai ITRSV Suceava, ai Prefecturii, OCOT si Consiliului Judetean.
O lege si multe interpretari
Discutiile despre nedreptatea muntenilor le-a deschis prefectul Mihai Archip. A fost cel care a prezentat „cadrul legal“ al situatiei ce cu greu va putea fi dezamorsata. Numai din comuna Tasca au fost trimise la Avocatul Poporului 83 de petitii. La fel au procedat si oamenii din Ceahlau, Poiana Teiului etc, care se vad cu dreptatea in mina dar in zadar. Intimpinarile facute de catre cei doi sefi de la „Avocat“ n-au reusit sa aduca liniste in sufletul primarilor, constienti ca oamenii sint suparati pe ei, ca alesi locali. „Avocatii“ au vrut sa auda si opinia lui Simion Maftei, directorului Directiei Silvice, pentru ca „vrem sa afle oamenii – nu se da padure pentru ca nu vrea primarul ori nu vrea domnul director al directiei“, a spus presedintele Gheorghe Iancu. Ilie Petre, seful Serviciului juridic din Prefectura, a prezentat pe scurt aplicarea sau neaplicarea Legii 187/1945, in ultimii 22 de ani in Neamt. El a precizat ca legea s-a aplicat partial in zona de munte. „Oamenii au fost pe front si legea in forma initiala le dadea dreptul la teren. Dar birocratia a fost premergatoare improprietaririlor si in judetul Neamt si asta din doua motive: in zona de munte nu exista teren agricol, care se putea da oamenilor pentru ca nu se preciza ca trebuie doar padure, iar dupa 1948 legea din ‘45 deja nu mai prezenta importanta, pentru ca «padurile au devenit bunuri ale intregului popor». Asa ca nu se mai putea vorbi de improprietariri. In unele localitati oamenilor li s-au dat terenurile de atunci, altii au fost trecuti pe liste ca li se cuvine sa primeasca iar unora li s-au dat titluri de proprietate cu precizarea unul-doua hectare, fara a se spune ce fel de pamint. Deci din ‘48 nu se mai poate vorbi de improprietarire. Din pacate, legea nu a fost in sprijinul aplicatorului si s-au iscat foarte multe discutii. Oamenii care au ajuns in tribunale au obtinut sentinte diferite de la acelasi judecator, sau diferite de la o judecatorie la alta, desi au fost colegi pe frontul de lupta si sint vecini de ani de zile. Directia Silvica a cerut sa se dea in posesie pasunile comunale impadurite, dar oamenii nu vor asta. La nivel de judet, exceptind Bicazu Ardelean si Bicaz Chei, ne trebuie 4.387 de hectare de padure pentru improprietarire“, a declarat Ilie Petre.
„Statul roman sa faca dreptate!“
Directorul Simion Maftei a precizat ca nu exista fond silvic pe masura nevoilor. „O vreme am pus in posesie, apoi a aparut o sentinta a Curtii Constitutionale, care a zis ca statul roman este proprietarul padurilor si are drept de proprietate asemeni oricarui cetatean pe terenul sau. Dupa restituiri, statul are acum cam cit avea in 1945, adica circa 164.000 de hectare de padure in tara. Nu stiu ce sa zic de sentintele judecatoriesti – e posibil sa nu se fie opozabile! Noi n-am fost parte in proces si nicaieri nu zice ca trebuie sa se restituie padure. De ce sa nu fie teren agricol?“, a spus directorul Maftei. Raspunsul sau n-a fost deloc pe placul primarilor. „Eu am jurat pe Biblie sa respect legea si cind oamenii au venit cu dovezi ca li se cuvine pamntul, am dat hotarire sa-l dau. Prefectul a zis ca-s timpit si mi-a anulat propunerea, iar omul s-a dus in instanta. Cine a dat Legea 187/1945? Eu – nu, prefectul – nu, Directia Silvica – nu! Este o hotarire a statului roman! El a dat legea, el sa dea pamintul! Atunci era padure din Domeniul coroanei, acum e din avutia statului. DS este doar administrator. Eu nu vreau sa ma cert cu nimeni, dar statul roman sa faca dreptate! Izlazul nu incape in discutie! Veteranii mei s-au dus in instanta si din 117 dosare, la 88 s-a dar dreptate, iar restul, cu aceleasi dovezi, au pierdut procesul. Mai nou se vorbeste ca urmasii veteranilor, pentru ca au tot murit vechii soldati de 22 de ani si cei ce-au ramas au peste 70 de ani, cica n-ar avea dreptul! Dar oamenii astia cer aceeasi suprafata – cinci hectare ale veteranului, nu mai mult! Ce sa facem, sa asteptam sa moara toti? Dar altceva – daca in an cu alegerile, niste baieti isteti s-ar putea trezi sa ne faca dosare penale pentru ca noi, primarii, nu aplicam sentintele definitive? Infundam puscaria!“, a spus Alexandru Dragan. Discutiile au fost lungi, primarii munteni aratind ca sint „lideri“ ai celor de pe front. Prefectul si-a fixat ca target sa rezolve aceasta problema pina ii expira mandatul.
