Viitorul alimentelor modificate genetic si al fripturilor in vitro

0
64
Viitorul alimentelor modificate genetic

Cand exista miliarde de oameni care trebuie hraniti, mancarea nu se mai poate produce in modul traditional. Oamenii de stiinta propun meniuri noi pentru viitoarele generatii.

Potrivit unui articol publicat de cotidianul britanic “The Guardian”, nucleul acestor cercetari se afla la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven, acolo unde fripturile in vitro , sushi provenit de la un peste modificat genetic numit biccio sau vinul care poate fi programat reprezinta sugestiile cercetatorilor pentru un ospat al viitorului.

Pentru copii, acestia au inventat “chiftelutele magice”, preparate din carne artificiala crescuta cu celule stem si imbogatita cu Omega 3 si vitamine.

Koert van Mensvoort, asistent universitar, numeste aceste fantezii ca fiind “posibile”. Van Mensvoort le-a solicitat studentilor sai sa propuna mostre de preparate culinare.

Vedeta lumii stiintifice din Olanda care se ocupa de cercetarea carnii in vitro, Mark Post, a promis ca primul hamburger artificial, facut din 10 miliarde de celule crescute in laborator, va fi gata de pus pe gratar la sfarsitul lui 2012, insa acest lucru nu s-a petrecut inca. Post, care anterior a produs valve pentru operatiile de inima, alaturi de alti cercetatori olandezi, lucreaza acum la un alt aspect: cum pot transforma asa-zisa carne din bucati de jeleu in ceva structurat intr-un mod acceptabil: un muschi, de pilda. Socurile electrice ar putea fi raspunsul.

“Este simplist sa spui «ce e natural e bun» pentru a respinge globalizarea si a te intoarce la un trecut mitic in care mancarea inca era «adevarata si cinstita»”, spune un alt intelectual olandez, Louise Fresco.

“E lucrul automat pe care il faci, sa incerci sa copiezi ce cunosti”, avertizeaza van Mensvoort.  “Am inceput cu niste carute fara cai, dar am sfarsit prin a avea masini. «Naturalul» este cea mai mare ticalosie a marketingului si cea mai de succes dintre toate”.

Problemele tehnologice pe care le implica producerea de hrana hi-tech nici nu se compara insa cu problemele intampinate de industrie, legate de consumatori, care sunt scarbiti. Exista insa investitii majore in aceste proiecte, deoarece se stie sigur ca oamenii nu pot continua sa consume hrana pe care o achizitionau pana acum, cu precadere carne produsa in modul traditional. Planeta nu poate sustine asta.

Van Mensvoort subliniaza ca “daca industria vede un nume precum «sushi farmaceutic», spune: «Nu poti pune numele nostru langa asta!». Le este frica”.

Este vina lui Monsanto, spune profesorul Fresco.  Monsanto a fost mediatizat din plin, in tentativa sa de a vinde pesticide modificate genetic in Statele Unite si in India. Increderea publicului in biotehnologie a scazut dramatic, spune Fresco, adaugand ca lipsa de incredere impiedica si lupta pentru combaterea foametei.

“Cercetatorii africani spun: «Nu indrazniti sa ne opriti de la a folosi aceasta tehnologie»”, povesteste Fresco. Exista riscuri, dar crede ca suntem mai capabili sa le monitorizam acum. Desi oamenii de stiinta din Olanda evita eticheta “modificat genetic”, exista un acord tacut cu privire la faptul ca tehnologia se va dezvolta, iar Europa trebuie sa priveasca realitatea in fata sau sa fie lasata in urma.

Ar putea aspectele etice sa conduca la acceptarea, de catre public, a noilor tehnologii? Cor van der Weele, profesoara de filosofie la Universitatea Wageningen, este convinsa ca aceasta este situatia in cazul carnii artificiale. “Oamenii vor vedea beneficiile morale ale carnii crescute in laborator. Sa iei celule stem de la un porc – in loc sa ucizi milioanele de porci din fabrici – este deja o idee mai atractiva in randul consumatorilor”.  Aceasta ofera exemplul studiilor de viabilitate referitoare la cresterea carnii in bioreactoare alimentate de lumina soarelui, plasate in zone desertice. “Ar necesita  1% din terenul si 2% din apa pe care productia traditionala de carne le cere. Si ar implica o reducere de 90% a gazelor cu efect de sera”, spune ea.

In 2035, sa consumi carne produsa natural ar fi o chestiune de moralitate, la fel ca si consumul de foie gras astazi si la fel de scump. Potrivit spuselor lui Mark Post, “un consumator de carne cu o bicicleta este mult mai daunator mediului decat un vegetarian cu un Hummer”.

Ceea ce stim sigur, insa, este faptul ca viitoarele mese vor fi mult mai scumpe si nu vor consta intr-o pilula. Pana si departamentul de la Pentagon care se ocupa de asta a renuntat la incercarea de a “inghesui” 2.000 de calorii intr-o capsula.

Toti cei care studiaza viitorul hranei sunt de acord ca nu putem continua sa mancam ca pana acum. Publicul deja accepta ca fiind naturale multe lucruri care nu sunt.

Josh Schonwald, autor al cartii “The Food of Tomorrow”, a descoperit ca cercetatorii din Statele Unite au ajuns departe in ce priveste nutritia viitorului. Laboratoarele de la Universitatea din California-Davis creeaza, in prezent, “struguri injectati cu meduze, rosii injectate cu crap”. Este posibil sa existe deja porci modificati genetic care cresc de cinci ori mai repede fata de unul obisnuit.

In viziunea lui Schonwald, toata aceasta industrie asteapta o reglementare guvernamentala care sa duca la dezvoltarea acestor alimente. In cursul scrierii cartii sale, Schonwald a fost convertit. A trecut de la scepticism fata de tehnologie la a declara ca respingerea categorica a alimentelor modificate genetic este “periculoasa si inumana”.

Cu toate ca argumentul folosit intensiv este faptul ca alimentele hi-tech vor combate foametea, se pare ca realitatea ii contrazice pe cercetatori. Descoperirile medicale sunt pentru cei bogati: companiile de medicamente cheltuiesc mai multi bani pentru a combate disfunctiile erectile decat pentru lupta impotriva malariei.

De asemenea, se pare ca este imposibil ca pretul hranei sa scada pana la valoarea din 2000. In Europa de Vest, se cheltuiesc intre 10% si 15% din veniturile unei gospodarii pe mancare.

Numai cresterea populatiei, de una singura, va mari pretul cerealelor. Organizatia pentru Mancare si Agricultura din cadrul ONU sustine ca planeta trebuie sa produca, pana in 2050, cu 40% mai multa hrana pentru a acoperi nevoile omenirii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here