Productia de energie solara a transformat economic regiuni intregi din Germania si a facut din aceasta tara un exemplu in materie de adoptare a energiilor alternative. Faptul ca aceasta industrie se intemeiaza insa pe un sistem de subventii prea generos creeaza insa probleme care abia de-acum inainte ar trebui sa-si gaseasca raspunsul.
Trista zona Thalheim din estul Germaniei, cu minele sale de carbune parasite si fabricile ruginite, este simbolica pentru cenusiul unei epoci post-industriale. E un loc in care pana si norii par sa se dea cu greu la o parte. Cu toate acestea, soarele straluceste si aici si parca nicaieri mai tare decat la Q-Celles, o companie germana care a depasit anul trecut Sharp si a ajuns cea mai mare producatoare de celule solare fotovoltaice din lume. Q-Cells este principalul chirias intr-un infloritor parc industrial de aici cunoscut sub numele de Solar Valley. Gratie unei politici agresive de promovare a energiilor regenerabile, Germania cea noroasa a ajuns varf de lance in cursa pentru exploatarea energiei solare. Este de departe cea mai mare piata pentru sistemele fotovoltaice, care convertesc lumina solara in electricitate, insumand aproape jumatate din toate instalatiile de acest tip din lume. Si este si al treilea cel mai mare producator de module si celule solare, dupa China si Japonia.
Totusi, cu atatea panouri solare pe atat de multe acoperisuri, criticii spun ca Germania are cam prea multe, chiar daca suntem intr-o vreme in care pretul petrolulului bate record dupa record. Parlamentarii conservatori, in special, vor sa elimine generoasele stimulente pe care guvernul le-a acordat pentru sprijinirea dezvoltarii energiei solare. Ei spun ca piata de energie solara s-a dezvoltat atat de rapid, incat ii impovareaza pe consumatori cu facturi imense la electricitate.
Antreprenorii din domeniul energiei solare avertizeaza ca eliminarea stimulentelor va priva Germania de pozitia ei dominanta intr-o industrie a viitorului. Ca dovada, ei arata spre Statele Unite si Japonia, care erau la un moment dat starurile acestei industrii, dar care au palit evident, pe masura ce subventiile guvernamentale au devenit mai putin atractive pentru companii.
Dezbaterea cu privire la subventiile pentru energie solara este un test pentru cum o tara cu o mentalitate profund ecologista poate trece de la stimularea unui sector promitator de energie alternativa la crearea unei industrii de masa care poate concura de una singura cu sursele conventionale de energie. E o tranzitie deloc usoara, chiar daca ai o populatie care simpatizeaza cu aceasta cauza. „Legislatia Germaniei a fost ca un fel de turbopropulsor”, spune Anton Milner, director executiv al Q-Cells. Daca propunerile care au fost inaintate de Uniunea Democrat-Crestina (CDU), formatiunea cancelarului Angela Merkel, ar fi adoptate, atunci „industria va fi ucisa”, a spus el. Piata in crestere a Germaniei a atras investitori din Canada, Norvegia si Statele Unite. Peste 40.000 de oameni lucreaza in industria panourilor fotovoltaice, ceea ce a permis renasterea economica a unor regiuni aflate in decadere, precum Thalheim.
Joachim Pfeiffer, un parlamentar care a intocmit planul de reducere a subventiilor, a spus ca „noi nu vrem sa ucidem industria de energie solara, din moment ce consideram ca tehnologia fotovoltaica va avea un viitor maret. Dar ca sa ajungem la acel viitor, nu trebuie sa ne dam sufletul acum”.
In centrul dezbaterii este legea privind sursele de energie regenerabila. Ea le cere companiilor de energie sa achizitioneze toata energia produsa de aceste sisteme la un pret fix, mai mare decat cel al pietei, pentru urmatorii 20 de ani. Acest mecanism le ofera antreprenorilor un stimulent puternic sa-si instaleze panouri solare. Cu o baza captiva de clienti pentru energia pe care o produc, ei pot obtine un profit cert de pe urma investitiei lor. Si sistemul a functionat: proprietarii de case s-au grabit sa-si instaleze panouri solare pe acoperisuri, iar fermierii le-au plantat pe ale lor in campurile pe unde odinioara pasteau oile.
Cantitatea de electricitate produsa de aceste sisteme a crescut cu 60% in 2007 fata de 2006, mai repede decat orice alt tip de energie regenerabila, intr-o tara care are in medie doar 1.528 de ore de soare pe an, mai putin de o treime din totalul orelor de zi. Aceasta cifra este comparabila cu cea a Londrei, dar e cu o treime mai mica decat cea a Florentei (Italia) si reprezinta doar jumatate din cea a orasului San Diego (California, SUA). Aceasta scade din eficienta instalatiilor solare germane si tocmai de aceea cresterea spectaculoasa a pietei de aici este cu atat mai remarcabila.
Cu tot cu energia eoliana, biomasa si alte surse alternative care se dezvolta si ele, Germania isi obtine din surse regenerabile 14,2% din cantitatea totala de electricitate. Aceasta o plaseaza dincolo de tinta stabilita de Uniunea Europeana pentru statele membre, respectiv de a obtine 12,5% din electricitate din astfel de surse pana in 2010. Spania, Franta, Italia si Grecia au copiat modelul de subventii de la Germania. „Germania este o forta conducatoare oriunde in lume”, spune Hermann Scheer, parlamentar care a ajutat la redactarea legii. „Este foarte important ca aceasta forta conducatoare sa nu ajunga acum pe ultimele locuri.”
Sursa: Business Magazin
