Franta si Japonia intorc spatele energiei nucleare, in timp ce Europa de Est de-abia prinde gustul

0
73
Franta si Japonia intorc spatele energiei nucleare, in timp ce Europa de Est de-abia prinde gustul

Franta si Japonia, tari care sunt printre cei mai mari producatori si consumatori de energie nucleara din lume, isi vor reduce treptat dependenta de aceasta tehnologie si vor incuraja dezvoltarea sectorului de energie regenerabila. Insa in Europa de Est, dependenta in mare parte de combustibilii vanduti de Rusia, Polonia face primii pasi spre energia atomica, iar Romania incearca de mai multi ani sa extinda capacitatea centralei de la Cernavoda.

Japonia va renunta in totalitate la energia nucleara pana in anul 2040, iar in acelasi timp va tripla pana la 30% ponderea surselor regenerabile in consumul de energie, a anuntat premierul nipon Yoshihiko Noda, citat de Thomson Reuters. In urma dezastrului de la centrala Fukushima din martie 2011, majoritatea celor 50 de reactoare nucleare ale Japoniei sunt oprite pentru verificari de siguranta. Guvernul ar vrea sa redeschida aceste unitati daca noua autoritate de reglementare in materie o permite, dar se confrunta cu opozitia publica in crestere.

Renuntarea la energia atomica inseamna ca dependenta Japoniei de petrol, gaze naturale si carbuni se va mari. In prezent, tara este pe primul loc in lume la importurile de gaze naturale lichefiate, pe locul trei la importurile de titei si pe locul doi la importurile de carbuni. Guvernul japonez estimeaza ca renuntarea imediata la energia nucleara ar insemna cheltuieli suplimentare cu achizitia de combustibil de 40 mld. dolari pe an.

In Franta, presedintele François Hollande si-a intarit saptamana trecuta promisiunea din campania electorala de a reduce ponderea energiei nucleare in consum de la aproximativ 78% in prezent la 50% in 2025, prin inchiderea a 24 din cele 58 de reactoare in operatiune. Ca o prima masura in acest sens, guvernul francez va cere inchiderea centralei atomoelectrice din Fessenheim, cea mai veche din tara, pana in 2016.

Presedintele francez a exclus si exploatarea prin fracturare hidraulica a rezervelor de gaze de sist ale tarii din cauza „pericolelor serioase pentru sana­tatea publica si mediu” ale acestei tehnologii. Folosirea fracturarii hi­draulice a fost interzisa in Franta, la presiunea publica, in timpul mandatului lui Nicolas Sarkozy.

Anuntul lui Hollande cu privire la gazele de sist si energia nucleara a fost un soc pentru sectorul industrial francez, care se teme ca Franta si-ar putea pierde unul din avantajele economice principale, costul scazut al energiei.

Parisul vrea sa incurajeze dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile, incepand cu un proiect eolian pe coasta Oceanului Atlantic. Energia verde acopera in prezent 13% din consumul national, pondere care ar trebui sa ajunga la 23% pana in 2020. In acelasi timp, bugetul de stat pe anul viitor va introduce impozite mai mari pe activitati poluante, dar si stimulente pentru cumpararea de automobile eficiente sau electrice si pentru reabilitarea energetica a locuintelor.

In timp ce Franta, Japonia si Germania vor sa renunte la energia nucleara, guvernele din estul Europei sustin investitiile in acest sector. Romania incearca de mai multi ani sa extinda capacitatea centralei de la Cernavoda, care asigura 20% din consumul national de energie, iar la un moment dat au existat planuri si pentru constructia unei noi centrale atomoelectrice, in Transilvania.

Polonia vede in energia nucleara o solutie pentru a-si reduce consumul de carbuni. Luna aceasta, companiile de stat PGE, Taurom, Enea si KGHM au semnat o scrisoare de intentie pentru a participa financiar la constructia primei centrale nucleare din tara, proiect care ar costa 50 mld. zloti (12 mld. euro) si ar deveni operational in 2023 sau 2024, potrivit Warsaw Business Journal. Guvernul de la Varsovia mai intentioneaza sa dezvolte o a doua centrala nucleara pana in 2035, urmand ca aceste doua unitati sa genereze 6.000 MW de energie.

Bulgaria are o centrala nucleara la Kozlodui, pe malul Dunarii, care opereaza doua reactoare cu capacitatea totala de aproximativ 2.000 MW. Proiectul constructiei unei a doua centrale de 2.000 MW, la Belene, a fost anulat in luna martie, dupa repetate dispute in privinta pretului, iar guvernul bulgar acum intentioneaza sa construiasca o centrala termica alimentata cu gaze prin viitoarea conducta South Stream.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here