Viitorul padurilor. Politici nationale, europene si globale in perspectiva.

15 Iul 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Pentru a opri efectele catastrofale ale incalzirii climaterice generalizate, cercetarea stiintifica si puterea politica au ajuns la concluzia ca sunt necesare masuri urgente pentru conservarea padurilor existente si reinstalarea lor pe suprafetele unde au existat altadata. Am intrat in al treilea mileniu si constiinta ca existenta padurilor conditioneaza insasi existenta omenirii este tot mai mult inteleasa si de catre cei ce hotarasc soarta lumii.

Din datele F.A.O. rezulta ca situatia padurilor este intr-o stare grava in intreaga lume. Peste 40 % din cele aproximativ 1,5 miliarde hectare din padurile lumii sunt in diferite stadii de degradare, iar actiunile distructive continua. Intre anii 1990-2000 au disparut anual de pe Terra in medie 9,4 milioane hectare de padure (F.A.O., 2000). In regiunile tropicale, imense suprafete cu paduri se degradeaza si se defriseaza anual, prin “exploatarile de tip colonialist” si prin transformarea lor in terenuri pentru agricultura “itineranta”, la care se adauga, in masura ingrijoratoare, incendiile de paduri si taierile abuzive. In Romania defrisarile sunt mai active decat in tarile africane si procesul de desertificare este prezent.

De-a lungul istoriei, pana in zilele noastre, regiuni intregi ale globului au devenit deserturi deoarece sistemul politic primitiv nu a putut institui un control eficient privind gospodarirea si exploatarea padurilor.

Aplicarea unui regim silvic pentru apararea si conservarea padurilor a fost o preocupare a marilor imperii si a celor mai luminate personalitati din istoria omenirii. Unii specialisti considera ca erorile comise de unele civilizatii si imperii, prin defrisarea padurilor, au dus chiar la disparitia acestora. Este cazul civilizatiilor Maya si Inka si chiar al Imperiului Roman, Grec si Chinez. Inca din Antichitate s-au facut incercari de legalizare a protectiei mediului si toate religiile propovaduiau protectia naturii. Personalitati ale omenirii, ca filosofii greci Aristotel si Platon, vorbesc de importanta pastrarii frumusetilor naturale, iar parintele medicinei, Hipocrate, in lucrarea sa De aere, aquis et lucis, poate fi considerat unul dintre primii aparatori ai mediului din istorie. Codul de legi al imparatului Justinian mentioneaza ca “lucrurile comune tuturor – aerul, apa curgatoare, marea si tarmurile sale” trebuie protejate. Franta si alte tari medievale au introdus primele coduri forestiere in jurul anilor 1300, prin care se prevedea regularizarea taierii padurilor. Japonia shogunilor, spre mijlocul veacului al XVII-lea, s-a ridicat impotriva pericolelor provocate de defrisari, impunand plantarea de noi arbori, ajungand spre anii 1700 la elaborarea unui sistem de zonare a impaduririlor. Folosirea fortei in aplicarea regulilor de regim silvic si de gospodarire a padurilor, in locul rezolvarii prealabile a problemelor economice si sociale din zonele cu paduri, a creat conflicte de proportii intre populatie si proprietarii de paduri, aparati de autoritatea de stat.

In ultimii ani, in lipsa unor reglementari in gospodarirea padurilor si in lipsa instituirii unui sistem de implementare si control al aplicarii lor, s-a ajuns la masuri extreme. In Indonezia, exploatarile au fost oprite pe suprafete mari, iar dupa inundatiile catastrofale din1998, China a oprit de la exploatare 40 milioane hectare de padure si a dispus impadurirea a milioane de hectare de terenuri cu brauri de protectie a apelor.

Schimbarile climaterice din ultimii ani si consecintele lor imprevizibile impun ca la nivel national, european si global sa se adopte politici si legi prin care apararea si dezvoltarea padurilor sa fie garantate, iar functiile de protectie a acestora sa devina prioritare fata de productia de lemn.

Este necesar sa se convina ca toate statele sa-si ia obligatia de oprire a defrisarilor si degradarii padurilor si de trecere la impaduriri masive. Tarile cu potential economic, in primul rand marile puteri, sa participe la campania planetara, alocand o parte semnificativa din PIB pentru conservarea si dezvoltarea padurilor. Statele ar trebui sa-si reduca corespunzator cheltuielile pentru pregatirile de razboi. Sumele uriase pentru razboaiele din Africa, Asia si alte parti ale lumii sa fie dirijate pentru oprirea fenomenului de desertificare. Fondurile alocate pentru impadurirea terenurilor degradate si din deserturi pot asigura existenta pentru o parte din populatia din zonele de conflict, dar si pentru imigranti ce traiesc in mizerie in tarile europene. In loc de arme, arbori! In loc de razboi, campanii de impaduriri. Dupa falimentul politic si financiar al politicii presedintelui, Statele Unite ale Americii au ales pe Barak Obama care a promis sa actioneze pentru conservarea naturii. Dat fiind originea sa africana si aceste tari spera ca S.U.A. sa promoveze politici de oprire a defrisarilor si investitii in impaduriri. Organizatia Natiunilor Unite a lansat pentru iesirea din criza economica si financiara programul “cresterea economica verde” prin care sa se realizeze dezvoltarea economica globala cu cresterea numarului locurilor de munca.

Organismele europene si mondiale, institutiile academice, cercetatorii, managerii din industrie trebuie sa dezbata si sa adopte politici si masuri in vederea conservarii si extinderii padurilor ca principala solutie pentru conservarea mediului.

In acest sens, Fundatia “Grupul de Initiativa Ecologica si Dezvoltare Durabila”, Forumul National pentru Dezvoltare Durabila si Protectia Mediului din Romania, Federatia pentru Apararea Padurilor impreuna cu institutiile academice si organizatiile profesionale si patronale interesate de paduri si mediu ar trebui sa prezinte propuneri privind:

- sustinerea unor personalitati politice si din stiinta reprezentative pentru probleme de mediu, paduri, ape, schimbari climaterice, in consfatuiri internationale europene si mondiale, dupa modelul S.U.A., in care Al Gore si Bill Clinton desfasoara o activitate eficienta in promovarea unor solutii ce intreseaza S.U.A.;

- crearea unui Institut European pentru Paduri, Fauna si Mediu in Romania, cu sediul la Brasov, pentru a fundamenta stiintific politicile, strategiile, programele si normele tehnice pentru paduri, mediu si economie forestiera;

- initierea unei chemari catre statele lumii pentru oprirea defrisarilor si degradarii padurilor si de trecere la impaduriri masive. Tarile cu potential economic sa participe la campania planetara, alocand o parte semnificativa din PIB pentru conservarea si dezvoltarea padurilor. Sumele ce se cheltuiesc pentru razboaie si pentru pregatirile de razboi in Africa, Asia si alte parti ale lumii sa fie orientate in acest scop;

- adresarea unui apel presedintelui S.U.A., Barak Obama, ca urmare a promisiunilor de a actiona pentru conservarea naturii, sa initieze si sustina o miscare ecologista mondiala si sa promoveze politici de investitii in impaduriri, iar programul “cresterea economica verde” – iesirea din criza economica si financiara – sa se realizeze prin cresterea numarului locurilor de munca pentru reconstituirea padurilor si a mediului.

Membrii fondatorii ai FEDERATIEI PENTRU APARAREA PADURILOR

Dr. Ing. Mihai Ionescu, Dr. Ing. Aurel Ungur, Ing. Marcel Ionescu

Presedintele Asociatiei Proprietar de padure, Presedintele Asociatiei Patronale

Proprietarilor de Paduri Presedinte al Asociatiei Silvo-Domeniale Resita U.D.R.

din Romania, A.S.P.R. “Vulturul” – jud. Cluj

Pentru mai multe informatii despre africana, Al Gore, apararea padurilor, asia, bill clinton, China, clinton, cluj, coduri, conflicte, conservarea padurilor, constiinta, criza economica, desertificare, dezvoltare durabila, economic, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.