Centrul de Cercetari pentru Managementul Dezastrelor de la Universitatea ”Babes Bolyai” din Cluj Napoca, a finalizat la comanda celor de la Consiliul Judetean Sibiu, un studiu de evaluare adecvata pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal Paltinis-Cindrel.paltinis foto
Studiul care a fost depus la Agentia de Protectia Mediului Sibiu analizeaza in amanunt situatia actuala din perimetrul statiunii Paltinis si ofera solutii de dezvoltare a acesteai pe termen scurt, mediu, lung si de perspectiva, respectiv pentru urmatorii 15 ani. Studiul scoate la iveala recomandari precum cele de dezvoltare a turismului prin atragerea practicantilor de sporturi de iarna, respectiv prin dezvoltarea numarului de partii de schi. Tot din acest studiu aflam si ca aparitia unor parcuri eoliene in zona Paltinis, ar fi total neadecvata si ar speria oarecum turistii care vor veni in zona.
Iata mai jos cateva parti din studiul comandat de Consiliul Judetean Sibiu
Documentatia Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal ,,Paltinis–Cindrel” a fost elaborat de un consortiu format din URBAN-INCERC, sucursala URBANPROIECT si ALPINCONCEPT SRL, avand ca beneficiar si utilizator Consiliul Judetean Sibiu. Scopul urmarit de Consiliul Judetean Sibiu este sa realizeze o infrastructura turistica in zona muntilor Cindrel, cu centrul de greutate statiunea Paltinis, astfel incat in aceasta zona sa se dezvolte un turism cu activitati diverse in cele patru anotimpuri. Aceasta dezvoltare se va face in concordanta cu conditiile si necesitatile zonei de influenta imediata a mun. Sibiu si cu cele ale judetului in general. O etapa in realizarea acestui scop o constituie elaborarea prezentei documentatii a PATZIC „Paltinis-Cindrel”.
Perioada de implementare a proiectului
Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programelor de dezvoltare socio–economica a judetului pe o perioada de timp scurta, medie si de larga perspectiva. Strategia de dezvoltare spatiala a planului va viza un orizont temporal de 15 ani, caruia ii corespund propuneri si un program de masuri etapizat pe termen scurt si mediu (5 ani), mediu si lung (10 ani) si de perspectiva (15 ani).
Pentru PATZIC ,,Paltinis – Cindrel” se va avea in vedere corelarea in plan zonal cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean si cel Periurban al Mun. Sibiu, cu programele operationale sectoriale si cu documentele europene care privesc Romania ca tara membra UE. Conform Legii 350/2001, prevederile aprobate ale Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de urbanism care le detaliaza.
Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului
Ca urmare a implementarii proiectului vor fi generate activitati de tip servicii turistice, ceea ce conduce la cresterea numarului locurilor de munca in zona, respectiv la cresterea potentialului turistic al acesteia, in conditiile respectarii calitatii mediului inconjurator. Infrastructura pentru turism este una dintre cele mai importante categorii de dotari din localitatile zonei, avand in vedere resursele naturale si antropice de exceptie prezente aici.
Din situatia prezentata in raportul Asociatiei Judetene de Turism Sibiu reiese ca o mare parte a locurilor de cazare din zona sunt in hoteluri si moteluri (cca. 60%). O alta categorie importanta a structurilor de cazare o reprezinta pensiunile si vilele turistice care in mun. Sibiu totalizeaza cca. 30 % din totalul localitatii, iar in Marginimea Sibiului, mediu preponderent rural, acestea reprezinta peste 70%. In statiunea Paltinis majoritatea locurilor de cazare sunt in hoteluri, cca. 20% functioneaza in pensiuni iar restul in cabane. Aceasta situatie este relativ defavorabila pentru o statiune montana frecventata in mare masura de persoane tinere (44% din turistii pe plan judetean sunt intre 26 si 45 de ani), ale caror venituri si interese nu sunt in concordanta cu oferta de cazare si masa din statiune.
Oferta de cazare in hoteluri si de masa la restaurant este mai adecvata turistilor straini, care reprezinta insa doar 30% din vizitatori din judet si care, avand o slaba oferta de activitati, au si o durata medie de sedere mai scurta decat cei autohtoni (2,67 zile pentru straini fata de 3,28 zile pentru romani).
Estimarea potentialului primire si de dezvoltare a fondului construit a localitatii Paltinis
In cadrul procesului de intocmire a planului, una din sarcini a constat in estimarea potentialului de dezvoltare a localitatii Paltinis, care se poate exprima pentru inceput prin numarul de locuri in unitati de cazare (hoteluri, hosteluri, pensiuni, vile, etc.) si in resedinte secundare private. Pe langa aceste capacitati mai trebuie avut in vedere numarul de personalului angajat in activitatile statiunii, din care o parte vor avea o resedinta in cadrul localitatii, restul facand naveta in localitatile limitrofe. Teritoriul administrativ al statiunii Paltinis are o suprafata de 296 ha, care are un potential de dezvoltare de minim 3000 persoane (calculat cu o densitate medie a populatiei in zona efectiv construita de 20 pers/ha, specifica unor localitati din zona si considerand ca aceasta reprezinta 1/2 din suprafata totala a statiunii), adica de cca. 6 ori capacitatea sa actuala de primire.
Capacitatea maxima a unitatilor de cazare este de ordinul a 5000 de locuri, estimata in raport cu domeniul schiabil, evaluata la o capacitate totala de cca. 7000 de schiori.
Capacitate domeniu schiabil: 7.000 schiori
Capacitate totala a statiunii: 10.000 persoane
Ipoteza luata in calcul este cea a cazarii in statiune la 50 % din capacitatea totala de primire a zonei (10.000 persoane), si o cota de ocupare in unitati de cazare de maxim de 70%. Cealalta jumatate se presupune a fi formata din turisti cazati in localitatile din apropiere, precum si din clientela de o zi a statiunii.
Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat
La momentul actual nu sunt alte proiecte functionale care ar putea genera impact cumulativ cu
proiectul analizat. Un alt proiect prevazut a se realiza in zona se refera la parcul eolian, aflat la stadiul de proiect, respectiv de obtinere a diverselor autorizatii pentru functionare. In principiu, doar doua dintre elicele prevazute a fi amplasate in parcul eolian se afla in vecinatatea zonei studiate. Impactul parcurilor eoliene asupra mediului este dat in principal de zgomotul produs de acestea, un impactul asupra pasarilor din zona si impactul asupra peisajului.
Implementarea unui parc eolian pe culmile inconjuratoare statiunii Paltinis nu va afecta flora si habitatele, va interactiona slab cu avifauna, in schimb va deteriora grav peisajul natural al regiunii. Statiunea are deja probleme mari cu atractivitatea peisajului, iar construirea acestor obiective care amintesc de un peisaj industrial va duce la scaderea drastica a atractivitatii peisajului.
Problema conservarii habitatelor si a extinderii pistelor de schi si a traseelor turistice
Cele doua habitate nu au un caracter prioritar. Desigur, am constatat intotdeauna o puternica opozitie din partea unor ONG-uri de mediu privind implementarea sau extinderea unor statiuni de schi adesea fiind implicate „distrugerea habitatului prioritar 6230*”. Dupa cum aratam pajistile de Nardus stricta din perimetrul Paltinis nu corespund sub nici o forma acestui habitat. Defrisarea unor portiuni de padure de molid pentru instalarea de noi partii de schi nu duce sub nici o forma la afectarea considerabila a habitatelor de tip 6410 din perimetrul Muntilor Cindrel.
Trebuie sa intelegem odata entru totdeauna ca nu crearea de statiuni de schi sau extinderea celor existente este principalul element ce duce la distrugerea de habitate forestiere si de pajisti montane, dimpotriva. Cele doua fenomene ce creaza la ora actuala distrugeri iremediabile in Carpati la scara generala sunt defrisarile si suprapasunatul cu ovine. Ambele constituie baza a doua „industrii” extrem de distructive care devoreaza cele mai importante areale montane de la noi din tara.
Oieritul dauneaza
Cresterea la scara „industriala” a oilor la un nivel ce nu are nici un fel de legatura cu practicile traditionale este din pacate si puternic subventionata din fonduri europene fapt ce a dus la o adevarata explozie a suprapasunatului in pajistile din toata tara si la distrugerea accelerata a acestora. Defrisarile rase de asemenea lasa suprafete incredibil de mari dezgolite inclusic in Muntii Cindrel.
Crearea si extinderea statiunilor de schi integrate in retelele ecoturistice locale ofera locuri de munca si oportunitati de afaceri in numar mare comunitatilor locale ceea ce slabeste acest gen de presiuni asupra mediului si, cel mai important, motiveaza aceste comunitati pentru conservarea peisajului, pentru a pastra atractivitatea arealului turistic respectiv. O problema speciala in cazul statiunii Paltinis o constituie chiar acoperirea mare de catre padurile boreale de molid a perspectivei. Dupa cum se stie, unul dintre punctele cele mai importante ale atractivitatii turistice ale unei statiuni montane de schi este peisajul oferit. Tocmai din acest punct de vedere statiunea a avut dintotdeauna si are mult de suferit, domeniul schiabil actual neavand decat foarte putin de oferit.
Problema amplasarii de turbine eoliene si a unor helioparcuri
Subliniem de la bun inceput ca in vederea imbunatatirii calitatii perspectivei asupra peisajului montan inconjurator fapt atat de important in cazul particular al statiunii Paltinis, asa cum precizam mai sus, amplasarea de turbine eoliene si helioparcuri pe principalele culmi / varfuri din preajma statiunii nu este in nici un caz o idee benefica.
Daca in urma deschiderii perspectivei asupra muntilor inconjuratori prin realizarea uneia din variantele de extindere a domeniului schiabil turistii vor vedea in jur intre 5-10 turbine eoliene si structurile caracteristice ale helioparcurilor, atractivitatea naturala a peisajului montan ca scadea in mod sigur dramatic.
Identificarea si evaluarea impactului aferent fazelor de constructie, de operare si de dezafectare a proiectului
Fazele de constructie, operare si eventuala dezafactare a proiectului vor fi stabilite cu exactitate la faza de proiect. Variantele posibile sunt prevazute in documentatia Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal ,,Paltinis–Cindrel”.
Doua variante principale de extindere a domeniului schiabil au fost propuse cu ocazia consultarilor pentru realizarea PATZIC
Varianta I de dezvoltare a domeniului schiabil cuprinde 2 etape de dezvoltare incluzand si zona de legatura cu domeniul schiabil Arena Platos.
Prima etapa de dezvoltare a domeniului schiabil existent in Paltinis prevede zona ce se extinde de la sud de drumul spre Santa catre muntele Batrana, pana la cota 1820, incluzand si zona Oncesti. Aceasta prima etapa de dezvoltare presupune amenajarea de partii verzi (nivel de dificultate usor) pentru schiori incepatori, partii albastre, rosii, neagre pentru schiorii medii si experimentati. Aceste partii vor fi deservite prin construirea a 3 instalatii de transport pe cablu. O prima instalatie face legatura dintre zona de acces la partii, din intravilanul statiunii Paltinis (intersectia cu drumul spre Santa), de la cota 1380, si varful Oncesti, la cota 1680. O alta instalatie asigura legatura dintre valea Danesei (1280 m) si varful Oncesti. O a treia instalatie leaga Valea Danesei cu muntele Batrana la cota 1820.
Etapa a 2-a de dezvoltare presupune extinderea domeniului schiabil pana la Muchia Cotorasti (pana la granita cu comuna Cristian) si varful Surdu in partea de vest si sud-vest, iar catre sud pana la varful Batrana, pe teritoriul comunei Poplaca, si pe teritoriul comunei Rasinari catre sud-est coborand pana la cota 1380, in partea de est a drumului judetean DJ 106N .
In aceasta etapa se propune construirea altor 3 instalatii de transport pe cablu astfel: una care urca de la cota 1400 de pe Valea Cotorasti pana la 1960 metri la Varful Surdu, o alta care face legatura dintre cota 1600 din apropierea drumului judetean DJ 106N si cota 1380 de pe valea Batrana Mica, si o a treia care leaga acest punct cu varful Batrana (1911m).
In oricare dintre aceste etape, legatura cu Arena Platos se va putea face prin construirea unei instalatii de transport pe cablu care leaga Arena Platos de Valea paraului Santuta, deservind cateva partii. Din acest punct se propune construirea unei instalatii de transport pe cablu care sa duca schiorii pana in punctul prevazut pe Oncesti, de unde acestia pot reveni sau au acces in restul domeniului.
Varianta a II-a de extindere a domeniului schiabil cuprinde de asemenea 2 etape de dezvoltare ce includ si zona de legatura cu domeniul schiabil Arena Platos.
Spre deosebire de varianta I, prima etapa de dezvoltare a aceastei variante include arealul dintre zona de acces la partii, din intravilanul statiunii Paltinis (intersectia cu drumul spre Santa) si Muntele Batrana la cota 1800, iar zona cuprinsa intre partia existenta si drumul spre Santa, care in varianta I era propusa spre extindere in prima etapa, este propusa in acest caz spre dezvoltare in etapa a doua, etapa care include si zona de la est de Paltinis, si spre vest si sud-vest zona ce se intinde pana la Muchia Cotorasti si varful Surdu (pana a granita cu Comuna Cristian), iar catre sud pana la varful Batrana, pe teritoriul Comunei Poplaca, precum si pe teritoriul comunei Rasinari, coborand catre sud-est pana la cota 1380.
O procedura speciala este legata amenajarea zonelor afectate practicarii sporturilor de iarna si altor activitati propuse in teritoriul extravilan al localitatii. Aceste terenuri, aflate in majoritate in zone cu functiune silvica, destinate in special realizarii partiilor de schi si a altor sporturi de iarna, precum si instalatiilor de transport pe cablu aferente acestora, trebuie sa faca obiectul unor faze de proiectare mai aprofundate (anteproiect, studiu de fezabilitate, proiect tehnic) care se vor intemeia pe planurile de planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism, avizate si aprobate.
Pe baza acestor proiecte se va realiza scoaterea definitiva din fondul forestier a suprafetelor aferente acestor functiuni, conform procedurilor prevazute de legislatia in vigoare.
Concluzii
In cadrul Evaluarii de mediu a Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal Paltinis-Cindrel, s-a ajuns la concluzia ca Alternativa I, respectiv scenariul dezvoltarii restranse–propusa si in
cadrul PATZIC este cea mai buna varianta de dezvoltare a zonei, cu urmatoarele observatii:
A. Scoaterea din fondul forestier national a terenurilor prevazute pentru practicarea schiului si a altor activitati turistice, precum si a instalatiilor de transport pe cablu aferente acestora, sa se realizeze prin compensare (impadurire) cu terenuri echivalente ca suprafata si bonitate, potrivit legislatiei silvice in vigoare.
B. Desi in memoriul de prezentare a situatiei existente in zona studiata se mentioneaza ca aceasta nu prezinta interes deosebit pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabila eoliana (pagina 40 in memoriu), acest potential se pare ca exista. Realizarea unui parc cu centrale eoliene nu face obiectul acestei lucrari, existenta acestora in zona de studiu fiind evaluata prin prisma unui eventual impact sinergic, insa o evaluare completa a impactului generat de acestea asupra mediului va fi realizata prin documentatii separate, conform legislatiei de mediu in vigoare. Se poate spune ca realizarea unui parc cu centrale eoliene in zona studiata poate avea partial un impact negativ din punct de vedere peisagistic, impactul asupra florei si faunei din zona nefiind unul semnificativ. Se recomanda, din nou, ca orice investitie realizata in acest domeniu sa fie supusa evaluarii de mediu conform normelor si legislatiei in vigoare.
C. Masurile antierozionale propuse in perimetrul Gusterita, nu sunt neaparat necesare, implementarea lor ducand la pierderi inutile de habitat forestier. Padurea existenta pe amplasment realizeaza, de fapt, o buna stabilizare a suprafetei perimetrului Gusterita, nefiind astfel necesare alt tip de masuri.
D. Principalele elemente care afecteaza biodiversitatea zonei pe termen lung nu sunt elementele de amenajare a teritoriului prevazute in cadrul PATZIC, ci defrisarile masive pe suprafete largi, legale sau ilegale, precum si supra-pasunatul cu ovine din etajul alpin si subalpin, care, de asemenea, pot afecta stabilitatea versantilor.
E. Realizarea proiectului prevazut in PATZIC va genera o crestere a atractivitatii turistice a zonei, cu implicatii pozitive pentru comunitate si impact de mediu acceptabil.
