Noua boala izbucnita anul trecut in randul animalelor din mai multe tari din vestul Europei, daunatoare in special pentru puii animalelor, s-ar putea extinde in zone din vecinatatea tarilor deja afectate, afirma oameni de stiinta citati de Reuters.
Virusul Schmallenberg, care a primit numele orasului german unde a fost detectat pentru prima data in luna noiembrie a anului trecut, a infestat oi si vaci din peste 2.600 de ferme in opt tari din UE anul trecut, cel mai probabil in intervalul august-octombrie.
Considerat a se fi raspandit sute de kilometri de-a lungul Europei prin intermediul unor musculite intepatoare si cu ajutor vanturilor calde de sfarsit de vara, virusul a fost confirmat de atunci in Belgia, Olanda, Luxemburg, Franta, Italia, Spania si Marea Britanie.
Virusul este periculos in special pentru puii animalelor infestate in timpul primei faze a gestatiei. Infestarea poate duce la nasterea unor pui morti si la malformatii precum diformitati ale creierului, coloana vertebrale diforma si incheieturi blocate.
Impactul asupra cresterii de animale vii in UE a fost limitat si toate datele de pana acum arata ca virusul nu reprezinta niciun risc pentru oameni. Totusi, oameni de stiinta si oficiali spun ca aparitia si raspandirea rapida a virusului Schmallenberg ar trebuie sa fie motive de ingrijorare.
„Este cu siguranta un avertisment pentru intreaga lume in sensul ca, din pacate, pot aparea noi amenintari”, a declarat Alberto Laddomada, fost virolog care conduce in prezent serviciul CE pentru sanatatea animalelor. „Virusul s-a raspandit extrem, extrem de repede in Uniunea Europeana in randul mai multor milioane de animale. Luand in considerare raspandirea masiva in randul unei populatii care este pe deplin vulnerabila, virusul insusi a avut un impact limitat”, a afirmat el pentru Reuters.
Oameni de stiinta spun ca Schmallenberg este similar cu un alt virus mai cunoscut – Akabane -, care a cauzat malformatii la vitei si alte rumegatoare in Asia si Australia incepand de la mijlocul anilor 70.
La fel ca Akabane, virusul Schmallenberg pare sa aiba un impact redus asupra animalelor tinere sau adulte. „Un lucru bun in legatura cu Akabane, din ceea ce stim, este ca daca aceste animale au fost expuse la boala devin totodata imune. Prin urmare, odata infectate, sunt protejate”, a afirmat Ana Afonso, expert privind sanatatea animalelor pentru Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (AESA).
„Experienta din Australia cu Akabane ne arata ca odata infectata, o zona nu mai sufera de o astfel de boala. Problema apare in vecinatatea zone infectate”, a afirmat ea.
Alberto Laddomada a vorbit despre o situatie similara si in privinta virusului Schmallenberg. „Ce observam acum este maximul de efect negativ al virusului. Este extrem de putin probibul sa vedem din nou boala in acele zone care au fost deja infectate in 2011”, a declarat el.
Insa, odata cu revenirea verii si a musculitelor intepatoare in Europa, exista riscul ca Schmallenberg sa se extinda la animale din zone aflate in jurul precedentelor tari infectate. „Trebuie sa fim bine intelesi: in aceasta etapa nu putem face prea mult pentru a preveni raspandirea si mai mult a bolii”, a afirmat el.
Printre tarile din vecinatatea celor unde virusul a fost deja confirmat se numara Austria, Elvetia, Polonia si Cehia, insa oamenii de stiinta spun ca este prea devreme pentru a sti cat de departe s-a raspandit Schmallenberg.
Desi impactul direct asupra crescatorilor europeni de animale a fost pana acum limitat, crescatorii de porci s-au confruntat cu puternice costuri indirecte din cauza unei interdictii aplicate de Rusia asupra importurilor de animale vii din UE, in ciuda faptului ca Schmallenberg nu afecteaza porcii.AGERPRES/(Ionut Mares)
