Viziunea WWF pentru conservarea ursului brun: habitate intinse si neintrerupte

0
5
Viziunea WWF pentru conservarea ursului brun: habitate intinse si neintrerupte
Viziunea WWF pentru conservarea ursului brun: habitate intinse si neintrerupte

Filiala Maramures a organizat, recent, o conferinta internationala dedicata securizarii coridoarelor ecologice utilizate de ursii bruni, marcand astfel finalul proiectului „Granite deschise pentru ursi in Carpatii Romaniei si Ucrainei”. Proiectul, implementat in parteneriat cu Organizatia RachivEcoTur din Ucraina, a acoperit teritoriul judetelui Maramures, Romania si a regiunilor Ivano-Frankivsk si Zakarpatska din Ucraina si a avut drept scop final conservarea biodiversitãtii in Maramures, in scopul mentinerii conectivitãtii Muntilor Carpati prin: reducerea riscului fragmentãrii habitatelor, identificarea nevoilor de reconstructie a coridoarelor ecologice pentru ursul brun si securizarea utilizãrii durabile a resurselor naturale.

 

Regiunea Maramures este casa pentru 200-250 de exemplare de urs brun, iar dincolo de granita, in Ucraina, traiesc intre 180 si 220. Pentru a supravietui, ursii au nevoie de locuri de hranire, adapost, odihna, imperechere si zone intinse pentru deplasare, si nu in cele din urma, de existenta habitatelor favorabile si a coridoarelor ce asigura conectivitatea habitatelor. In urma activitatilor umane si a dezvoltarii socio-economice din regiune, aceste habitate sunt tot mai afectate, mai ales de dezvoltarea infrastructurii (drumuri) si de constructii (pensiuni, garduri etc). Pentru a avea o baza pentru definirea masurilor de conservare si buna gestionare a populatiilor de urs din regiune, era nevoie urgenta de identificare a habitatelor favorabile si a coridoarelor critice ce asigura conectivitatea habitatelor. Apoi, de limitarea activitatii umane in aceste zone.

Proiectul a identificat prima retea functionala de coridoare ecologice din Romania si dintr-o regiune transfrontiera. Pastrarea acestei retele este obligatorie pentru a avea in continuare o populatie de ursi sanatoasa si viabila de-a lungul lantului Carpatic. Cu atat mai mult cu cat Carpatii nu incep si nu se termina la noi, ne revine responsabilitatea fata de celelalte tari cu care impartim acesti munti si fata de generatiile viitoare de a oferi conditii optime de trai acestor animale maiestuoase. Trebuie doar sa realizam cu totii ca ursii sunt o valoare pentru noi si existenta lor pe taramurile noastre este o binecuvantare de fapt, iar implicarea activa in managementul speciei a tuturor celor cu responsabilitati in acest sens nu este o cerinta institutionala ci o datorie morala, spune Cristian-Remus Papp, coordonatorul proiectului.

Solutia: coridoare ecologice

Prin proiect au fost identificate acele „fasii verzi” critice, esentiale pentru nevoile de deplasare a ursilor din Maramures. Tehnic vorbind, avem de a face cu „coridoare ecologice” care asigura conectivitatea intre habitatele in care ursii se deplaseaza, pentru scopuri diferite (hranire, adapost, odihna, imperechere).

Dupa doi ani de activitati in teren, consultari cu factorii interesati (padurari, rangeri, vanatori, administratori ai ariilor protejate, comunitati locale) si monitorizarea a cinci exemplare de urs prin intermediul tehnologiei GSM-GPS si camere infrarosu cu senzori de miscare, echipa de proiect a identificat, in Maramures, sase zone critice pentru conectivitate: Cavnic, Huta-Certeze, Leodina-Viseu-Bogdan Voda, Sacel-Moisei-Borsa, Hera-Bistra-Popivan si Stramtura-Glod-Poieni (harta atasata).

In prezent, in legislatia actuala nu exista metodologia necesara pentru desemnarea si gospodarirea acestor zone, dar demersurile viitoare ale WWF vor viza recunoasterea oficiala a acestor fasii drept coridoare ecologice si includerea lor sub protectie legala. Propunem astfel, instrumente pentru gestionarea eficienta a resurselor naturale, pe o suprafata de minim 270000 ha, pentru a contribui la conservarea habitatelor critice si a coridoarelor pentru ursi, dar si la dezvoltarea durabila a comunitatilor.

Concomitent, WWF lucreaza alaturi de directiile silvice si proprietarii de paduri pentru certificarea padurilor conform standardului international FSC (Forest Stewardship Council). Certificarea unei paduri arata ca aceasta este bine administrata si ca proprietarul intentioneaza sa o pastreze astfel, inclusiv sa ia masuri pentru prevenirea taierilor ilegale. In Maramures, au fost certificate 66.000 de hectare si sunt in curs de certificare alte aproximativ 50.000 de hectare. Din suprafata totala, 3.800 de hectare sunt paduri virgine.

Conferinta organizata de WWF la Baia Mare, numita „Securizarea conectivitatii ecologice pentru carnivorele mari din Muntii Carpati” a reunite specialisti din Romania, Ucraina, Slovacia, Croatia, Italia, Spania, Portugalia si a dezbatut masuri de conservare a speciei, identificarea coridoarelor ecologice si promovarea unei platforme care va asigura schimbul de informatii si resurse in domeniu. Practic, pe langa prezentarea rezultatelor proiectului, a avut loc si un schimb international de cunostinte, experiente si bune practici legate de gestionarea coridoarelor, dar si a populatiilor de carnivore mari. Interesul pentru conferinta a fost ridicat din partea comunitatii stiintifice nationale si internationale din domeniu, participantii apreciind efortul depus de echipa de proiect pentru obtinerea acestor rezultate remarcabile. Exista interes de replicare a proiectului si in alte zone, atat din tara cat si din strainatate

Proiectul „Granite deschise pentru ursi in Carpatii Romaniei si Ucrainei”, demarat in anul 2012, a fost finantat de cãtre Uniunea Europeanã, in cadrul Programului Operational Comun de Cooperare Transfrontalierã Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina 2007-2013.

Mai multe detalii de pe parcursul proiectului sunt disponibile la: www.openbordersforbears.org.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here