Volatilitatea preturilor si Revolutia Verde

0
101
Volatilitatea preturilor si Revolutia Verde

Intrunita recent intr-o sesiune de lucru, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a dezbatut, printre altele, si problema „volatilitatii excesive“ a preturilor produselor agricole. In acest context, participantii au reamintit efectele devastatoare pentru securitatea alimentara si stabilitatea politica mondiala produse de volatilitatea preturilor produselor agricole.

Cu ocazia acestui eveniment au fost propuse masuri care sa duca la cresterea transparentei si la regularizarea pietelor agricole prin consolidarea sistemului de informatii al pietelor lansat cu ocazia reuniunii G20 in 2011. Asa cum a precizat reprezentantul Germaniei, este nevoie de o autoritate care sa supravegheze la nivel mondial pietele si sa limiteze capacitatea speculei cu produse alimentare.

Doua concluzii importante au putut fi trase in urma discutiilor. Pe de o parte, luand in considerare ca finantarea in crestere si lipsa de control a pietelor agricole reprezinta un factor principal de crestere a volatilitatii preturilor, Adunarea Generala a ONU a scos in evidenta faptul ca aceste probleme trebuie discutate atat in cadrul OMC, cat si in cazul reformarii PAC. Pe de alta parte, Adunarea Generala a ONU a lansat un semnal puternic catre comunitatea internationala referitor la natura eminamente strategica pentru echilibrul mondial al stabilitatii preturilor produselor agricole care se poate realiza prin intermediul investitiilor, cresterea productiei agricole si lupta impotriva insecuritatii alimentare mondiale. La ora actuala, peste un miliard de oameni, cca 15% din populatia mondiala, traiesc intr-o stare de extrema de saracie.

Investitiile in inovarea agricola, esentiale

Intre anii ’60-’70, numerosi cercetatori, printre care si Norman Borlaug, au creat noi varietati de orez, de grau si de porumb cu scopul de a ajuta fermierii sa creasca ran­damentul de o maniera considerabila. In anumite regiuni, cum este cazul Orientului Extrem, consumul de hrana a crescut cu 50%. La nivel mondial, pretul graului a scazut cu mai mult de 65%. Aceste schimbari au dus la salvarea a numeroase vieti, ajutand natiunile sa se dezvolte.

Datorita cunostintelor legate de administrarea terenurilor, de utilizarea apei de irigat prin sistemul picatura cu picatura, agricultorii pot fi ajutati sa obtina avantaje. Trebuie examinate noile provocari si create instrumente care sa revolutioneze viata agricultorilor. Acestia nu pot fi ajutati in lipsa investitiilor in inovarea agricola, iar climatul politic si economic actual ridica numeroase semne de ingrijorare.

Lumea trebuie sa faca o alegere clara. Cu investitii destul de modeste pot fi ajutati agricultorii saraci sa-si hraneasca familiile. Fara acest lucru, o persoana din sapte va continua sa fie amenintata de spectrul foametei.

In secolul al XIX-lea, majoritatea populatiei Statelor Unite traiau de pe urma agriculturii. In prezent, doar 2% din mana de lucru este activa in acest domeniu si cheltuieste mai putin de 15% pentru procurarea alimentelor.

Predictii eronate

Din pacate, decalajul dintre agricultura statelor dezvoltate si a celorlalte referitor la problemele legate de alimentatie este important pentru noi toti. Intre anii ’60 si ’70 oamenii erau preocupti de ideea de a produce suficient in vederea hranirii populatiei planetei. Existau idei potrivit carora nimic nu poate impiedica cresterea substantiala a mortalitatii la nivel mondial. Din fericire, aceasta oribila predictie a fost eronata din cauza Revolutiei Verzi, in mare parte.

Acest succes mondial impotriva foametei trebuie sa fie acompaniat de anumite masuri complementare. Cu timpul, guvernele statelor dezvoltate sau in curs de dezvoltare au lasat din „mana“ agricultura. Ajutoarele din domeniu au scazut de la 17%, media tarilor bogate din 1987, la numai 4% in 2007. In acesti ultimi 10 ani cererea de hrana a crescut ca urmare a cresterii numarului populatiei si dezvoltarii economice. Cresterea veniturilor populatiei a determinat o crestere a consumului de carne, ceea ce inseamna mai multe cereale. Oferta nu a crescut in acelasi ritm cu cererea, ceea ce a facut ca preturile produselor agricole sa creasca. In aceeasi perioada amenintarile legate de schimbarile climatice s-au concretizat.

Conform studiilor actuale, numai cresterea temperaturii planetei face ca randamentele culturilor sa scada cu 25%. Acest lucru este ingrijorator avand in vedere si celelalte riscuri, la care se adauga faptul ca populatia planetei este estimata in crestere la 9 miliarde de locuitori in 2050. Agricultorii sunt capabili sa asigure hrana de care au nevoie familiile lor si sa contribuie la securitatea alimentara mondiala, insa acest lucru nu este posibil in absenta inovatiilor din sectorul agricol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here