Volbura de nisip

PLAJA SULINA – Protectie ecologica vs investitii
Ultima plaja salbatica a Eu-ropei, cea de la Sulina, este de mai multi ani in pericol. „Chitit” sa scoata localitatea din saracia in care se zbate, primarul singurului oras din Delta Dunarii aproba de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sint insa oprite de autoritatile de mediu, fie ca e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.

Ati fost vreodata la Sulina? Europa se sfirseste cind ajunge la Sulina, si asta nu doar din punct de ve-dere geografic, cit mai ales din cauza saraciei lucii in care se zbate cel mai estic oras al Uniunii Europene. Desi ascunde citeva mici comori (fostul Palat al Comisiunii Europene, catedrala ortodoxa, castelul de apa, construit de olandezi, cimitirul sau ve-chiul far), acestea isi pierd in-sem-na-tatea in fata ruinelor fabricii de conserve, ale santierului naval, cinema-tografului sau altor cladiri publice. Turistii care fac cumparaturi de 70 de lei la supermarket-ul din centrul orasului produc rumoare intre lo-cu-i-tori: localnicii sint obisnuiti sa cheltuiasca maximum 10 lei la cumpa-raturi. Mai mult, vinzatoarea iti recomanda, de la detergent la sa-lam, produsele cele mai ieftine din raft. Salariile depasesc rar in Sulina 600 de lei pe luna. Blocurile comuniste dau ultima masura a saraciei. Surse de supravietuire? Turismul sau plecarea in strai-natate, mai ales pe vas.

OPTIUNI. Ce poate face un tu-rist daca vine la Sulina? Teore-tic, foar-te multe. In primul rind, orasul se afla in Delta, ca atare turistii pot face excursii pe canalele si lacurile Rezervatiei. Apoi, pentru ca Sulina este pe tarmul Marii Negre, turistii pot merge la una dintre cele mai spectaculoase plaje din Europa, considerata ultima plaja virgina a continentului. Plaja are 150 de metri la-time, nisipul este extrem de fin, fiind filtrat de Dunare, iar ma-rea nu este sarata, ca in partea de sud a li-toralului, ci are un gust dulceag. E lume putina si multa li-niste. Nu te deranjeaza muzica de la terase, nu exista vinzatori ambulanti, iar daca ceilalti turisti te de-ranjeaza, te poti refugia oricind fie mai la nord, spre Dunare, fie mai la sud, in directia Sfintu Gheorghe, pentru a ramine complet singur. Meniurile tradi-tio-nale, cu peste de apa dulce, dar si de apa sarata, ar trebui sa intre-geasca motivele pentru care cineva ar trebui sa isi pe-treaca vacanta in Sulina.

INVESTITII? Plaja de la Sulina nu avea pina de curind prea mul-te de oferit pentru un turist obis-nuit. Accesul se facea pe un drum cu nisip si piatra, iar plaja nu avea te-ra-se sau restaurante. De citiva ani incoace, lucrurile au inceput sa se schimbe. Cam de prin 2001, de cind primarul Aurel Di-mitriu (pe atunci PSD, acum PD-L) a anuntat ince-perea lucrarilor la un megaproiect turistic: un complex de hoteluri, vile, restaurante, clu-buri, cazinouri chiar pe plaja. Toate demersurile au fost facute, iar lu-crarile erau pe punctul de a incepe. Pe fir a intrat insa Parchetul Na-tional Anticoruptie, ac-tualul DNA. Fostul guvernator al Del-tei, Virgil Munteanu, isi amin-tes-te: „Plaja de la Sulina este domeniu public de interes national, adminis-trat de Administratia Rezervatiei Bi-osferei Delta Dunarii. Acolo nu se poate intimpla nimic fara avizul ARBDD. Consiliul local Sulina a apro-bat intr-o sedinta, fara nici un drept, incadrarea plajei in domeniu public de interes local. Printr-o astfel de decizie, total ilegala, Primaria avea drept asupra terenurilor. Bi-neinteles ca am sesizat imediat PNA, insa primarul a reusit sa produca niste documente care aratau ca in perioada interbelica pe plaja func-tiona un cazinou. Poate ca in anii „30 plaja era administrata de primaria orasului, dar in acest mo-ment asa ceva reprezinta o ile-galita-te”. Fostul guvernator a reusit sa opreasca proiectul imobiliaro-turistic. Un argument in plus pentru opri-rea investitiei a fost si o mica planta, volbura de nisip, aflata pe lista rosie a speciilor periclitate si care creste pe plaja Su-linei. „Cei care conduc orasul Sulina nu par interesati de aceasta planta. Mai mult decit atit, ii neaga existenta si iau in deridere faptul ca o biata planta poate opri astfel de proiecte importante. Ei nu inteleg ca realitatile din Uniunea Europea-na sint altele fata de cele din Roma-nia”, mai spune Virgil Munteanu.

ALTE IDEI. Dupa esecul su-per-statiunii, primarul Aurel Di-mitriu a incercat sa atraga alte in-ves-titii in zona: o statiune mai mica, un parc de eoliene si chiar un… ae-rodrom. Intre 2004 si 2008, edilul a facut tot ce a putut ca ma-car una din-tre ele sa se realizeze. Primarul a lasat PSD-ul, partid din care facea parte de multi ani, pentru PD-L-ul (pe atunci PD) aflat la putere. Doar, doar mai-marii de la Tulcea si Bu-cu-resti i-ar fi aprobat proiectele. De aceasta data, cel care s-a opus trecerii terenurilor din domeniu pu-blic de interes na-tional in domeniu pu-blic de in-teres local a fost prefectul de Tulcea, Chirica Lefter. Acesta a sesizat trecerea ilegala a nu mai pu-tin de 1.000 de hectare in domeniul ora-sului Sulina si a atacat in conten-cios hotarirea Consiliului Local Sulina. „Ingineria” din 2006 a fost oprita, dar primarul Dimitriu si-a gasit un „aliat” neasteptat: actualul guvernator al Deltei, libe-ralul Paul Cono-nov. Acesta a de-clarat ca, din punctul lui de vedere, plajele Rezervatiei ar trebui amenajate pentru turisti, astfel incit oa-menii sa poata servi un mic, o bere, o apa minerala si sa fie aparati de salvamari pe plaje precum Sulina, Sfintu Gheorghe, Corbu sau Vadu. Azi, Cononov nu mai declara asa ceva, pronuntindu-se pentru men-tinerea actualului statut al plajelor. Totusi, in ciuda declaratiilor pozitive, pe plaja de la Sulina au fost amenajate in ultimii ani doua te-rase si o minidiscoteca. Toate au statut de constructii sezoniere, insa nimeni nu le darima peste iarna, asa cum prevede legea. Mai mult, dincolo de linia plajei au inceput sa apara primele contructii: o pensiune si doua vile. Primarul s-a ocupat si de drumul care duce la plaja: dintr-unul pitoresc, cu nisip si piatra, specific locului, a fost as-faltat si flancat cu broduri. S-a facut chiar si trotuar. Un drum este, nu-i asa, primul pas spre investitii serioase. Ai drum, poti face multe. In ajutorul turistilor care mergeau 15 minute pina la plaja s-au adus si citeva microbuze. De unde Sulina abia daca avea doua masini, nu-marul autovehiculelor s-a inmultit binisor in orasul de unde nu poti pleca ni-caieri pe patru roti.

MANDAT NOU, PRO-IEC-TE NOI. Proaspat reales in functia de primar, Aurel Dimitriu are alte pla-nuri pentru plaja pe care nu reuseste sa puna mina. De data aceasta, pedelistul vrea sa dezvolte investitii in imediata apropiere a plajei. „Rezervatia are plaja, 150 de metri de la malul marii. Ce trece de 150 de metri este domeniul orasului Sulina. Vrem sa facem in partene-riat cu Consiliul Judesean mai multe investitii in infrastructura turistica a zonei. Nu dorim hoteluri, ci doua bazine, mai multe vilute, loc pentru campare, o discoteca sau un club. Sa fie ceva frumos, care sa nu afec-teze zona si sa nu supere pe nimeni. Toate ar trebui terminate in acest mandat, dar cei de la ARBDD imi fac pro-bleme. Ei se cred stat in stat. Imi tot zic de volbura de nisip, dar asta e o prostie, domnule. Nu exista planta asta la Sulina. A fost acum citiva ani, anul trecut s-a descope-rit in alta parte, la Cardon. Le-am zis sa-mi arate si mie pe plaja volbura de nisip si eu fac gradina botanica acolo. Pun taxa de intrare 5 dolari si chem tu-ristii sa vada volbura de nisip, specie protejata, dar nu exista asa ceva”, a declarat primarul Dimitriu. Cit despre proiectul de parc eolian, acesta este inca de actualitate. „Eu am vorbit cu cei de la societatea care vrea sa investeasca si intelegerea a fost ca dinsii sa obtina toate avizele necesare, mai ales cele de mediu. Pina acum nu le-au obtinut, din ce stiu eu. Oricum, chiar daca le obtin, nu e sigur ca vor si construi. Proiectul poate fi respins de Consiliul Lo-cal”, a declarat, pentru naivi, primarul Sulinei. Orasul poate avea o buna sansa de dezvoltare prin tu-rism, dar aceste planuri trebuie neaparat sa tina seama de plaja virgina a orasului. Este parerea enuntata in urma cu aproape 17 ani si de celebrul explorator Ja-cques Yves Cousteau.

Sursa: Jurnalul National

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *