VRN.ro: Adevarul despre gazele de sist!

VRN.ro: Adevarul despre gazele de sist!
VRN.ro: Adevarul despre gazele de sist!

Oamenii de stiintã vorbesc: politicienii romani isi astupã urechile!

DEZBATERE FÃRÃ AUTORITÃTI Dezbaterea privind efectul fracturãrii hidraulice asupra sãnãtãtii oamenilor si asupra mediului, care a avut loc ieri la Centrul de Afaceri Vaslui, nu a fost onoratã de prezenta autoritãtilor judetene si locale, desi au fost invitate special. Sandra Steingraber a vorbit aproape douã ore, prezentand dovezile stiintifice culese de comunitatea stiintificã din SUA, de cativa ani, de cand companiile extractoare de gaze de sist au inceput sã opereze in SUA. Poate cea mai durã dovadã prezentatã este aceea cã lichidul de fracturare nu poate fi epurat (curãtat). In SUA, aceasta este cea mai mare problemã a celor de la Chevron care cautã tot felul de solutii de a scãpa de aceste substate toxice. La noi, specialistii de la Mediu au spus cã ei le pot epura. Sandra Steingraber a precizat ca singura solutie ar fi distilarea lichidului, dar metoda e foarte costisitoare.

Sandra Steingraber, doctor in biologie, specialistã in sãnãtate si probleme de mediu, a fost ieri prezentã la Centrul de Afaceri din Vaslui, unde incepand cu orele 14.00 a avut loc dezbaterea privind efectele fracturãrii hidraulice de mare volum in explorarea si exploatarea gazelor de sist. Romania, si mai ales Vasluiul, nu a beneficiat de niciun fel de dezbatere pe tema pericolelor exploatãrii gazelor de sist prin fracturare hidraulicã si, dupã prezentarea din Parlamentul European si din Parlamentul Romaniei, Sandra Steingraber, om de stiintã american, a venit la Vaslui si a prezentat, din punctul de vedere al omului de stiintã, pericolele fracturãrii hidraulice, asa cum au fost analizate in SUA si publicate in revistele stiintifice. Prin Sandra Steingraber, comunitatea stiintificã din SUA incepe sã transmitã vesti ingrijorãtoare privind efectele fracturarii hidraulice. La dezbatere au participat: pr. Vasile Lãiu, protopop de Barlad, ing. Ovidiu Tiron, mebrii GISC Barlad, primarul comunei Puiesti, Costicã Moraru, primarul comunei Gãgesti, Costicã Stupu, membrii Miscãrii de Rezistentã de la Pungesti- Zina Domintean, Constantin Paslaru, jurnalisti locali si regionali, membri ai Asociatiei “Romania Fãrã Ei”. Dezbaterea a fost moderatã de George Epurescu, presedintele acestei asociatii. Nu a participat niciun reprezentant al vreunei autoritãti judetene, de la Mediu, de la Apele Romane, care ar fi putut auzi de la un om de stiintã avizat care sunt riscurile fracturãrii hidraulice, pentru care ei si-au dat avizul! Dezbaterea a fost fãcutã special pentru autoritãti si nu pentru activistii de mediu din zona Pungesti, Vaslui, Barlad, care doar s-au mai informat putin despre ceea ce ei stiau deja.

Pericole uriase asupra sãnãtãtii omului si a mediului inconjurãtor

Sandra Steingraber a atras atentia asupra efectelor nocive ale fracturãrii hidraulice, aducand probe dincolo de orice dubiu, privind poluarea panzei freatice si a apelor de suprafatã in zonele fracturate. Rezultatele studiilor sale si ale mai multor oameni de stiintã americani sunt foarte ingrijorãtoare si sunt publicate pe mai multe site-uri si in literatura americanã de specialitate, si trag un semnal de alarmã si cu privire la generarea de cutremure si pericolul declansãrii unor cutremure mari in zonele seismice. Sãnãtatea oamenilor si animalelor este tulburatã in mod extrem de periculos de activitãtile de fracturare hidraulicã, iar, nu in ultimul rand, regiunile unde se exploateazã gazele de sist devin zone cu criminalitate crescutã, cu numãr mare de decese in accidente. Sandra Steingraber a spus cã, in SUA, cel mai mare risc privind mortalitatea la locul de muncã este acum in industria exploatãrii gazelor de sist, unde accidentele mortale sunt de sapte ori mai mari decat in orice altã industrie si de douã ori mai mari decat in Politie (se stie cã, in SUA, a fi politist este un risc major). “Tehnica fracturãrii hidraulice a fost inventatã in SUA si s-ar crede cã acolo se stie totul despre efectele ei, dar nu este asa. A fost nevoie de ani de studii si cercetãri pentru a se arãta cu dovezi stiintifice, clare, ce efecte dezastruoase are aceastã metodã de extragere a gazelor de sist. Ca si la dumneavoastrã, in Romania, companiile care exploateazã gazele prin aceastã metodã sunt foarte secretoase si cu greu am obtinut informatii. Am venit in Pungesti special, din proprie initiativã, deoarece am vãzut ce s-a intamplat pe 2 decembrie anul trecut si am vrut sã spun celor de aici ce pericole ii pasc”, a spus Sandra Steingraber. Ea a precizat si cã sunt multiple probe care atestã cã fracturarea hidraulicã distruge sãnãtatea oamenilor, contamineazã apa si panza freaticã, provoacã cutremure, distruge agricultura si animalele. Studiile fãcute in SUA aratã cã in patru state americane panza freaticã a fost distrusã, in urma fracturãrii hidraulice practicatã la scarã largã, apa continand metan, radiu, arsenic- substante care distrug endoctina si provoacã infertilitate si are efecte grave asupra fãtului aflat in pantecele mamei. Sandra Steingraber a arãtat nenumãrate motive pentru care fracturarea hidraulicã provoacã poluarea apei din panza freaticã: constructia puturilor, teava din otel fiind acoperitã de ciment, pentru etansare, dar care se distruge in timp, sunt scãpãri de gaze (intre 5 si 7% puturi au scãpãri de gaze imediat dupã ce au intrat in functiune si cam 50% au scãpãri de gaze dupã 20- 30 de ani de functionare). “Am cãlãtorit in Romania si imi imaginez ce se poate intampla peste 30 de ani, cu toate aceste zeci de mii de puturi ce intentioneazã Chevron sã le punã aici, peste 30 de ani- infiorãtoare imagine”, a spus Sandra Steingraber. Ea a mai precizat si cã, in SUA, lichidul de fracturare nu este refolosit (epurat), pentru cã nu existã nicio metodã de a curãta apa de substantele nocive si periculoase bãgate in lichidul de fracturare. Insã la noi, la Pungesti, acest lichid de fracturare este cãrat cu cisternele si dus la statia de epurare a apei din Vaslui!

Cutremure mici, care genereazã cutremure devastatoare

Fluidul de fracturare nu poate fi injectat in roca de sist pentru a scoate gazul, asa cã roca este dinamitatã. Geologii americani au declarat, spunea Sandra Steingraber, la unison, cã fracturarea aceasta provoacã cutremure, asa cum s-a intamplat in Anglia, Canada, Mexic si in statul Ohio din SUA. Poluarea zonelor de extractie a gazelor de sist este si ea foarte mare: unde se fractureazã, aerul este poluat, fãrã nicio indoialã, fiind poluat cu nisip fin, un puternic element cancerigen, cu smog (ozon). “In statul Utah, cantitatea de poluare este echivalentã cu noxele produse de 100 de milioane de masini”, a spus Sandra Steingraber. Ea si-a cerut scuze, ca cetãtean american, pentru situatia grea din Romania, creatã de Chevron, care este o companie americanã, si spune cã tot americanii o sã revinã cu o solutie mai bunã pentru zonele cu resurse energetice, cu solutii curate de aceastã datã.

Autoritãtile americane au reactionat diferit de cele romanesti!

Sloganul companiilor americane, cand au inceput fracturarea hidraulicã in SUA, a fost: “A venit armata fracturãrii, orice rezistentã este inutilã”. Numai cã, acolo in SUA, autoritãtile locale au reactionat altfel decat in Romania. “Si in SUA sunt mai multe comunitãti locale care au dat in judecatã companiile extractoare. 70 de comunitãti (comune ca la Vaslui) au emis hotãrari de interzicere a fracturãrii hidraulice si a exploatãrii gazelor de sist pe teritoriul comunitãtii lor. Numai cã, la noi, justitia functioneazã altfel ca in Romania. La noi, compania extractatoare a dat in judecatã o comunitate, pentru anularea hotãrarii, a pierdut procesul, a fãcut recurs la o instantã superioarã, unde iarãsi a pierdut procesul si acum se asteaptã, in august, hotãrarea Curtii Superioare, fiind ultima instantã care ia decizia definitivã. Comunitatea sperã sã castige si acolo, iar dacã existã un precedent, cu sigurantã cã si restul de comunitãti vor fi in castig, deoarece justitia americanã se bazeazã pe astfel de precedente. Existã o avocatã foarte bunã, Helen Slottje, care a primit un premiu echivalent cu premiul Nobel la noi, pentru felul cum a apãrat in cauzele acestea privind protectia mediului si drepturile comunitãtii. Si primarul New York-ului este un infocat luptãtor anti-fracking, nefiind de acord ca aceste companii sã facã extractie in New York, unde existã cea mai bunã apã din America”, a spus Sandra Steingraber. Avocata Helen Slottje va fi prezentã in octombrie la Bruxelles pentru a sta de vorbã cu cei care doresc sã stie cum sã castige procesele impotriva corporatiilor extractoare care, prin fracturare hidraulicã, distrug sãnãtatea oamenilor si mediul inconjurãtor, provocand adevãrate nenorociri. In privinta felului cum sunt priviti activistii de mediu in SUA, Sandra Steingraber a precizat cã nu-i acuzã nimeni cã sunt plãtiti de cineva, nicio autoritate nu le reproseazã nimic, numai firmele extractoare ii acuzã cã sperie lumea si cã sunt mesagerii vestilor rele.

Sandra Steingraber a venit la protestul barlãdenilor!

 

Dupã ce s-a incheiat dezbaterea, unde au fost puse mai multe intrebãri de cãtre pr. Vasile Lãiu, ing. Ovidiu Tiron si de activistii de la Miscarea de Rezistentã Pungesti, Sandra Steingraber a venit impreunã cu echipa de filmare si cu George Epurescu, la Barlad, unde a aflat cã, de zece luni, existã cativa oameni care protesteazã zi de zi in fata Primãriei, impotriva Chevron, a fracturãrii hidraulice si a guvernantilor corupti. Aici, a fost primitã cu bucurie de peste 20 de manifestanti, cu care ea a vorbit si le-a spus ceea ce s-a dezbãtut la Vaslui. Ideea de a protesta zilnic- asa cum o fac barlãdenii, i s-a pãrut extraordinarã Sandrei Steingraber, care a spus cã o va prelua si ea, si o va folosi la New York, la protestele lor. “Am venit, in primul rand, pentru cã si statul meu New York este sub asediul acestor companii extractoare, dar si pentru cã sunt americanã, ca si compania care vã creazã aceste probleme mari, si am simtit nevoia sã vin la voi. Atunci cand intervine fracturarea hidraulicã intr-o comunitate, si democratia este fracturatã. Este absurd cã la voi in Romania, la Pungesti, autoritãtile protejeazã interesele companiei Chevron si nu ale cetãtenilor. Ei ar trebui sã lucreze in folosul oamenilor. Ce-am vãzut la Pungesti ieri (miercuri- n.r.) m-a ingrozit. Eu nu am pãtit nimic pentru cã nu eram in coltul unde s-a dat cu spray iritant, dar am fost socatã vãzand bãtrani, femei, copii afectati, plangand, scuipand, vomand, mi s-a pãrut rusinos de-a dreptul, care este realitatea economicã a exploatãrii gazelor de sist. Probabil, slujbele de care vorbeste compania Chevron sunt cele ale jandarmilor”, le-a spus Sandra Steingraber barlãdenilor din fata Primãriei Barlad. Ea i-a indemnat sã lupte in continuare si sã creadã cu tãrie cã vor reusi.

“Nu cred cã existã vreo autoritate sau parlamentar care sã nu fi primit invitatia noastrã”

“La Pungesti, cand am ajuns, oamenii erau nerãbdãtori si plini de intrebãri si li s-a explicat stiintific, dar totusi pe limba lor, ce inseamnã fracturarea hidraulicã si ce aduce cu ea, si faptul cã este demonstrat stiintific acum, fãrã niciun dubiu, cã fracturarea polueazã apele, poluarea aerului este de asemenea prezentã, avem dovezi infricosãtoare privind efectul fracturãrii asupra sãnãtãtii oamenilor, practic, stiinta scoate acum la ivealã primele studii clare in aceastã privintã. Au apãrut si jandarmii, ei nu au rãspuns la nicio intrebare, erau stane de piatrã, sfidand oamenii si s-a ajuns inevitabil la confruntãri. Acolo, se protejeazã interesele Chevron si este atacatã democratia insãsi. La Vaslui, actiunea a fost un inceput bun. Orice demers incepe cu un pas mic. Am invitat toate autoritãtile locale, nu cred cã existã vreo autoritate sau parlamentar care sã nu fi primit invitatia noastrã, a fost invitat si Chevron, dar, asa cum ne asteptam, prezenta a fost foarte micã, doar cativa primari si prea putini oficiali, de rang foarte mic, din zonã. Sperãm ca presa prezentã sã trasmitã corect toate informatiile date de aceastã voce, cea mai avizatã in acest moment din SUA, care sã transmitã efectele fracturãrii hidraulice asupra sãnãtãtii si mediului”, a spus George Epurescu, presedintele Asociatiei “Romania Fãrã Ei”, organizatorul dezbateriii de la Vaslui si a vizitei la Pungesti a Sandrei Steingraber.

EDITORIAL

Niste nesimtiti…

Gelu Irimia

(Redactor SEF)

De mai bine de un an, existã in judetul Vaslui deja celebra controversã privitoare la extragerea gazelor de sist. Sunt impotrivã o manã de oameni, ingrijorati de viitorul lor si al copiilor. Sunt pentru fracturare hidraulicã mult mai multi si importanti: conducerea judetului, oficialii Chevron, diversi politicieni, mai mici sau mai mari. Tabãra pro-Chevron are toate armele la discretie: bani, putere decizionalã, justitie, serviciile secrete, presa aservitã, organele de “ordine” si multe altele. Oamenii simpli nu au la dispozitie decat protestul! Teoretic, pentru cã, practic, si dreptul de a protesta a fost interzis datoritã acestei inventii “democratice”, numitã zonã de sigurantã publicã, inventie care legifereazã si cele mai grotesti golãnii la care se dedau jandarmii in Pungesti. In acest context sumbru, vine in judet un doctor biolog din SUA, expert in efectele provocate de fracturarea hidraulicã asupra mediului inconjurãtor. Doctorul Sandra Steingraber a mers in toate zonele fierbinti (Pungesti, Puiesti, Barlad), pentru a sta de vorbã

cu cetãtenii simpli. Peste tot a fost primitã cu bratele deschise si a primit multumiri pentru munca voluntarã pe care o face spre binele oamenilor simpli. La sfarsit, a venit in Vaslui, pentru un dialog cu factorii de decizie, conducerea CJ Vaslui, primari, parlamentari, etc. Au fost invitati chiar si reprezentantii firmei Chevron in Romania! Cine a venit? Nimeni! Adicã, domnul Buzatu, marele promotor al dialogului, n-a putut sã-si miste fundul de pe fotoliul din biroul sãu panã la Centrul de Afaceri, administrat de odrasla sa! Domnul Thomas Holst, care se dã si el cu fundul de pãmant, ca mare adept al dialogului si informãrii, s-a fãcut cã plouã! Toti domnii jegosi, cu costume scumpe, au considerat cã nu e importantã opinia unui specialist din SUA, chiar de acolo de unde vine firma dornicã de gaze de sist. Importante sunt doar opiniile celor care sunt plãtiti de Chevron!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *