Efectele incalzirii globale
Deoarece volumul
emisiilor de gaze cu efect
de seră creşte de
la an la an, cercetătorii avertizează
că temperatura medie globală ar putea creşte
cu până la şase
grade Celsius, ceea ce ar produce schimbări dramatice ale planetei noastre.
Chiar dacă emisiile
de gaze cu efect de seră
s-ar opri brusc, concentraţiile deja existente în atmosferă ar continua să producă o creştere a temperaturii cu 0,5 grade Celsius până la 1 grad Celsius. Dar ce s-ar întâmpla
dacă temperatura ar creşte cu încă un grad Celsius? Potrivit
părerii lui Mark Lynas, autorul cărţii Six Degrees,
schimbările nu vor mai fi graduale.
Gheţarii
din Groenlanda şi unele din insulele ce se ridică puţin deasupra
nivelului mării vor dispărea.
La o creştere cu 3°C, Arctica ar fi lipsită de zăpadă în
timpul verii, pădurea amazoniană ar începe să se usuce, iar
modelele de climă extremă ar deveni o regulă.
Iceberg din ghetarul
Jakobshavyn Isbrae, Groenlanda
Creşterea cu 6°C, sau
"scenariul apocaliptic"
cum este numită, ar transforma oceanele
în mlaştini marine, deşerturile s-ar extinde iar catastrofele
naturale ar fi la ordinea zilei.
Pe langa dezvoltarea industriala, o alta cauza
la fel de importanta o reprezinta defrisarile masive ale padurilor. Acestea duc
la o crestere a concentratiei de noxe ceea ce provoaca efectul incalzirii
globale si epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative
provocate de aceste defrisari, specialistii spun ca ar fi nevoie de o
impadurire cu 20% fata de totalul deja existent la nivlul intregului glob.
Expertii Grupului Interguvernamental
asupra Evolutiei Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra
pericolelor incalzirii globale. Potrivit acestora, o incalzire cu 2 sau 3 grade
Celsius pe plan global fata de nivelul mediu de temperatura din 1990 va avea un impact
negativ urias asupra tuturor regiunilor planetei.
Pana in anul 2080, circa 3,4 miliarde de
oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de apa provocata de topirea
ghetarilor, iar alti 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma
secetei, degradarii si salinizarii solului.
Seceta va afecta regiuni intinse din sudul Africii, America Latina, zona
mediteraneeana, Orientul Mjlociu si Africa de Nord.
Unele studii prezic spre exemplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si
simplu, antrenand pieirea unui numar urias de specii de animale si plante.
Expertii
spun ca la fel s-a intamplat acum 55 de milioane de ani, la sfarsitul Paleocenului, cand o crestere cu 5 grade Celsius
a temperaturilor medii a pustiit planeta.
Pentru a se putea salva, speciile trebuie sa
se adapteze acestor schimbari sau sa migreze odata cu zonele climatice. Acele
specii care nu se pot adapta sau nu pot sa migreze, risca sa dispara din cauza
schimbarilor climatice din habitatul lor. De exemplu, speciile din zonele
montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci ceea ce ar
duce la disparitia lor daca acestea nu se vor
adapta.
O situatie similara se va
inregistra in regiunea arctica. Flora si fauna din zona nu se pot muta mai
spre nord pentru a se feri de incalzirea globala si risca sa dispara.
Valurile de caldura - consecinta a incalzirii globale - implica
unele riscuri pentru sanatatea populatiei, mai ales in zonele urbane, unde
temperaturile sunt mai ridicate.
Se cunoaste ca vremea caniculara poate creste riscul de deces, indeosebi la
persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. Cea mai
mare vulnerabilitate o au, in general persoanele din grupele de varsta care
depasesc 65 de ani.
Canicula poate cauza de
asemenea si dezastre naturale.
Aceasta poate produce incendii, sau poate intretine incendiile de padure
provocate din neglijenta omului. In acest caz sunt distruse suprafete insemnate
de padure (uneori, zeci de mii de ha), punand, totodata, in pericol viata
persoanelor aflate in apropiere. De asemenea, ele provoaca
nori de fum care impiedica desfasurarea in conditii bune a transporturilor.
Prin impactul asupra productiei de hrana, seceta poate avea efecte devastatoare
asupra sanatatii umane. Aceasta cu atat mai mult cu cat seceta este un fenomen
cu frecventa mare in zone extinse din state in curs de dezvoltare, cu populatie
numeroasa.
Insuficienta de hrana determina un nivel mai ridicat al morbiditatii, cauzat de
o serie de afectiuni, intre care se deosebesc pelagra, anemia feripriva,
hipocalcemia, hipomagnezia, continutul scazut in macro- si, mai ales,
micronutrienti (vitamine, saruri minerale), dar si slabirea rezistentei
organismului fata de factori patogeni.
Anemia, malnutritia si, respectiv, subnutritia sunt efecte ale consumului
inadecvat de hrana. Aproximativ doua miliarde de persoane din tarile in curs de
dezvoltare sunt anemice, iar 1,1 miliarde de persoane din intreaga lume sunt
malnutrite (UNPF, 2001). Frecventa subnutritiei este, de asemenea, ridicata in
multe regiuni ale lumii. Se estimeaza ca numarul persoanelor subnutrite cronic
era, in 1996–1998, de 792 de milioane de persoane, ceea ce reprezinta 18% din
populatia totala a regiunilor respective.
Pentru a evita un viitor sumbru al planetei, ar trebui ca, pana in 2050, emisia
gazelor cu efect de sera sa scada de doua ori la nivel mondial si de patru ori
pentru tarile industrializate.
Exista si un scenariu optimist, conform caruia, pana in 2100, temperatura va
creste cu 1,1 - 2,9 grade Celsius. Insa specialistii considera ca e putin
probabil acest lucru, de vina fiind inertia sistemelor ecologice si cantitatile
de dioxid de carbon adunate in atmosfera de-a lungul ultimelor sute de ani
http://natgeochannel.ro/explore/sixdegrees
http://www.meteo.ro/articol/33/ce-este-incalzirea-globala.html
http://www.helptheplanet.com/files/layout/helptheplanet.jpg
