WWF: Cu banii contribuabililor, UE finanteaza distrugerea Dunarii
16 Sep 2007 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email
Proiectele actuale de dezvoltare a navigatiei pe Dunare ale UE vor inghiti de doua ori mai multi bani de la contribuabilii tarilor membre, pentru finantarea unor lucrari care nu sunt necesare. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Hungarian Environmental Economic Centre (MAKK) pentru WWF, organizatia internationala care lucreaza pentru conservarea naturii.
Navigatia pe Dunare este afectata in primul rand de solutiile logistice invechite si ineficiente utilizate in prezent, nu de adancimea insuficienta a fluviului. Cu toate acestea, UE continua sa finanteze proiecte care prevad canalizarea Dunarii pentru cresterea traficului naval. Cei care vor suporta costurile acestor lucrari, precum si efectele asociate pierderii a 1.000 km. de zone umede aflate de-a lungul fluviului, sunt locuitorii tarilor membre ale UE. Printre altele, vom plati si pentru cresterea riscurilor de inundatii, reducerea resurselor de apa potabila si distrugerea unor zone de reproducere naturala pentru fauna piscicola.
Transportului naval poate reprezenta o solutie benefica pentru mediu doar daca este corelat cu diminuarea transportului terestru si, implicit, cu reducerea emisiilor de CO2. Proiectele actuale de dezvoltare a navigatiei pe Dunare sunt nerealiste si nu tin cont de tendintele economice: volumul transportului fluvial depinde in primul rand de cererea din partea sectorului industrial si de tipul activitatilor economice derulate intr-o anumita zona. De exemplu, fluviul Rin, care traverseaza cele mai importante zone industriale din Germania si Olanda, reprezinta o solutie perfecta pentru transport. Nu este cazul Dunarii. Chiar si cele mai optimiste scenarii de dezvoltare economica prevad pe Dunare un volum de transport sub 10% din volumul transporturilor care se realizeaza pe Rin.
Proiectele actuale ale UE de dezvoltare a navigatiei pe Dunare nu vor putea schimba acest lucru. “Acestea sunt proiecte de infrastructura concepute pentru a se obtine finantari de la UE. O crestere a volumului transporturilor pe Dunare se poate realiza doar daca zonele pe care fluviului le traverseaza s-ar dezvolta, spre exemplu, la nivelul zonei Ruhr, centrul industrial al Germaniei.”, afirma Orieta Hulea, Coordonator Program Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, WWF Programul Dunare-Carpati Romania. “Dezvoltarea transportului pe Dunare nu este impiedicata de adancimea prea mica a fluviului. Colaborarea eficienta cu alti furnizori de transport, armonizarea legislatiei si a solutiilor tehnice, conditii atmosferice si o prognoza meteo favorabila sunt factorii care pot, intr-adevar, sa influenteze dezvoltarea transportului pe Dunare.”, precizeaza Hulea.
Cererea pietei este, asadar, cel mai important factor care influenteaza transportul fluvial. Spre exemplu, in Austria, volumul transporturilor pe Dunare este de 12 milioane tone: de 7.5 ori mai putin decat capacitatea actuala (aproximativ 90 milioane tone). Daca se vor realiza, proiectele de dezovltare a navigatiei vor duce la o cresetere a capacitatii de transport la 130 milioane tone, adica un volum de transport de 10 ori mai mare decat cel actual. Cele mai optimiste prognoze, incluse in Planul National de Transport pe Dunare in Austria, prevad insa o crestere a cererii de transport fluvial la 25 – 30 milioane tone. Ceea ce inseamna de 3 ori mai putin decat capacitatea actuala de transport. Asadar, proiectele care prevad creseterea capacitatii de transport la 130 milioane tone sunt inutile in conditiile economice actuale.
In Romania, exista o situatie si mai absurda, in zona Calarasi-Braila. Un studiu realizat de Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica (OECD) in 2006 estimeaza o crestere medie a transportului pe Dunare in Romania de la aproximativ 16 milioane tone, cat este
in prezent, la 20-25 milioane tone, ceea ce reprezinta o crestere a volumului zilnic de transport de la 1.5 (in prezent) la 4 convoaie de barje. Pentru aceasta, guvernul Romaniei a transmis la UE un proiect de dezvoltare a infrastructurii, ale carui lucrari risca sa distruga una dintre cele mai importante cai de migratie pentru sturioni, sa afecteze locurile de depunere a icrelor, numeroase zone umede, precum si brate laterale. Mai mult, proiectul de infrastructura ameninta si unele ostroave aflate in zona Calarasi, cu o diversitate biologica exceptionala, incluse intr-un proiect de conservare derulat de Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi in parteneriat cu WWF si finantat din fonduri europene. Ostroavele respective sunt incluse si pe lista siturilor Natura2000, reteaua europeana de arii protejate, sustinuta, de asemenea, cu fonduri UE.
Aceste exemple demonstreaza ca planurile de dezvoltare a navigatiei pe Dunare vizeaza in primul rand atragerea si cheltuirea fondurilor atractive ale UE. Pentru aceasta, vor fi sacrificati 1000 km. de zone umede aflate de-a lungul Dunarii, cu o biodiversitate exceptionala. 67% dintre acestea se afla pe lista siturilor Natura2000 – cea mai intinsa suprafata de-a lungul unui coridor de transport. O analiza atenta releva faptul ca protectia mediului si identificarea unor solutii de transport durabile sunt factori de interes secundar pentru planurile actuale ale UE de dezvoltare a navigatiei pe Dunare. Natura este cea care pierde. Castigatoare sunt companiile mari de transport care, pe viitor, isi vor putea folosi mai eficient navele.
Cea mai interesanta concluzie a studiului MAKK este aceea ca protectia Dunarii inseamna si protectia companiilor de transport regionale, mai mici, care isi desfasoara activitatea in tarile riverane Dunarii. Proiectele de dezvoltare a infrastructurii care prevad lucrari de adancire a fluviului servesc nevoilor companiilor mari si vor afecta nu numai zone cu un capital natural important, ci si pietele regionale. “Contribuabilii vor trebui sa plateasca de doua ori canalizarea Dunarii. O data pentru finantarea proiectelor ineficiente de dezvoltare a infrastructurii si o data pentru costurile asociate pierderii functiilor naturale ale fluviului.”, precizeaza Orieta Hulea.
Protectia impotriva inundatiilor, pe care o ofera zonele umede aflate de-a lungul Dunarii, sursa de apa potabila, diversitatea biologica, resursele de peste, sunt factori pe care nici UE si nici guvernele nationale nu ii iau in considerare atunci cand planifica dezvoltarea navigatiei pe Dunare.
Pentru mai multe informatii despre Agentia pentru Protectia Mediului, apa potabila, atenta, biodiversitate, brate, calarasi, Coridorul Verde, coridorul verde al dunarii, Delta Dunarii, dezvoltare economica, diversitate, diversitate biologica, dunare, fauna, finantari, fluvial, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
