WWF Romania: Certificarea padurilor, garantia combaterii taierilor ilegale

WWF Romania: Certificarea padurilor, garantia combaterii taierilor ilegale

WWF Romania: Certificarea padurilor, garantia combaterii taierilor ilegale

Certificarea unei paduri arata ca aceasta este bine administrata si ca proprietarul intentioneaza sa o pastreze astfel, inclusiv sa ia masuri pentru prevenirea taierilor ilegale, iar lemnul care provine din aceasta padure are acces pe mai multe piete, dar si un pret mai bun, arata WWF Romania.

O padure certificata este o padure bine gospodarita, unde nu au loc taieri ilegale, lemnul este transportat corespunzator si nu sunt folosite substante chimice de combatere a daunatorilor, fiind protejate cursurile de apa si conservata biodiversitatea, a explicat Radu Vlad, coordoantorul programului „Paduri” al WWF Romania.

Lemnul provenit din aceasta padure ofera cumparatorului garantia ca a fost recoltat fara a dauna mediului, ceea ce poate aduce un pret de vanzare mai bun, dar si accesul pe piete unde numai lemnul certificat este acceptat.

In Romania, 2,7 milioane de hectare din suprafata totala de aproximativ 6,5 milioane de hectare de padure reprezinta paduri certificate, a precizat Vlad.

De exemplu, in Maramures, au fost certificate 66.000 de hectare si sunt in curs de certificare alte aproximativ 50.000 de hectare, auditul pentru acordarea certificarii fiind pe cale sa se incheie in aceste zile. Din suprafata certificata si in curs de certificare, 3.800 de hectare sunt paduri virgine, a caror conservare va fi astfel garantata. Suprafata totala de paduri virgine din Maramures, identificate de WWF, este de aproximativ 4.500 de hectare, insa, in lipsa unei garantii a conservarii lor, anul viitor suprafata padurilor virgine poate fi alta, a aratat Vlad.

Certificarea unei paduri se face la initiativa proprietarului si administratorului de catre un evaluator, o entitate juridica, in conformitate cu un standard international, constand din 10 principii, 52 de criterii si 256 de indicatori, precizeaza Radu Vlad. In Romania nu sunt in momentul de fata evaluatori.

Aici, certificarea a inceput la debutul anilor 2000, destul de timid, dar in momentul de fata sunt certificate circa 2,7 milioane de hectare de padure, din care 2,3 milioane din fondul forestier national, administrat de Romsilva, iar restul din paduri private.

Avantajele certificarii sunt multiple, explica Vlad. Din punct de vedere economic, inseamna accesarea unei noi piete – a lemnului certificat, creata la nivel international si aflata in continua crestere, piata pe care se obtine un pret mai bun si unde sunt parteneri mai seriosi, arata acesta.


Principalele tari care solicita lemn certificat sunt cele dezvoltate: SUA, Marea Britanie, Suedia, Olanda, Franta, Germania, Austria, Australia, Japonia, enumera el, adaugand ca toate statele lumii, in ultimii 20 de ani, au inceput sa fie din ce in ce mai constiente de importanta padurii, a serviciilor de mediu pe care le asigura si de faptul ca tot mai multe paduri se degradeaza din cauza taierilor ilegale si absentei unui management corect.

Astfel, certificarea a plecat de la ideea ca beneficiarul lemnului ar dori sa stie ca acesta provine dintr-o padure bine gospodarita si nu dintr-o padure a carei taiere a cauzat prejudicii oamenilor sau mediului.

Si in Romania, pentru firmele care cumpara lemn conteaza enorm ca acesta este certificat, spune reprezentantul WWF.

In plus, mai arata el, Romania este si unul dintre cei mai mari exportatori din Europa, raportat la suprafata si la cantitatea de lemn detinuta, iar lemnul certificat si produsele din lemn certificat se vand mai bine, mai ales ca sunt state cu o legislatie stricta privind acest aspect.

Uniunea Europeana a adoptat Regulamentul 995/2010 ce impune operatorilor care pun lemn pe piata sa se asigure ca acesta nu provine din taieri ilegale. Certificarea este mentionata de circa 20 de ori in regulament si este in mod explicit considerata solutia pentru a demonstra ca lemnul pus pe piata nu provine din taieri ilegale, spune Vlad.

Regulamentul UE privind comercializarea lemnului se regaseste intr-un proiect de hotarare pus in dezbatere publica de Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura. Nu este mentionata certificarea padurilor, ci implementarea unui sistem electronic de monitorizare a lemnului recoltat, astfel incat sa fie mai usor de detectat transporturile de lemn rezultat din taieri ilegale.

Radu Vlad mai spune ca padurile necertificate nu sunt neaparat prost administrate, dar certificarea ofera o garantie. Odata cu certificatul, valabil cinci ani, vine si un program de conformare pentru administrator, a carui respectare este urmarita an de an de catre evaluator. Astfel, in functie de pastrarea bunei gospodariri a padurii, proprietarul isi va pastra certificatul de la un an la altul.

„Poti sa nu aplici pentru certificare pentru ca nu ai o cerere de lemn certificat si e inutila cheltuiala. Pentru 20.000 de hectare certificatul costa 4.000 – 5.000 de euro pe an. (…) Romsilva isi face pe o suprafata mult mai mare si va fi o cheltuiala mult diminuata”, explica Radu Vlad.

Tot el arata ca taierile ilegale nu vor fi total stopate astfel, dar „nimeni in lumea asta nu si-a propus stoparea lor”. „Se vorbeste de prevenirea in mod eficient, de combaterea taierilor ilegale, niciodata de stoparea lor. Trebuie tinute sub control. (…) Nu putem pazi padurea cu mitraliere. Ganditi-va, la 1.500 de hectare ori 260 de metri cubi la hectar ori 20 de euro metru cub, pretul la nivel national, discutam de cate miliarde de euro. Sa le dai in gestiune la un om care probabil n-are nici masina de serviciu…”, mai spune reprezentantul WWF Romania.



22 Apr 2014 - Sursa: Mediafax.ro



Articole recente:
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
Colectare Deseuri
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016
Protectia Mediului
Alimentatie
16 februarie 2016
Energie regenerabila
16 februarie 2016
Biodiversitate
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
16 februarie 2016
Biodiversitate
Acvila țipătoare Arlie se întoarce în Brașov. Vine din Namibia și parcurge 25.000 de kilometri
16 februarie 2016
Sanatate
Cum sa-ti prepari pasta de dinti BIO acasa
16 februarie 2016
Stop Abandonului
Masini ecologice
16 februarie 2016
Case Pasive
A stat 10 ani in India si a venit in Moldova cu ideea unei case ecologice: O locuinta din paie
15 februarie 2016
Alimentatie
Ministrul Agriculturii: O parte dintre produsele pe care le consumam sunt otravite
14 februarie 2016
Controlul poluarii
Peste 5,5 milioane de decese premature, cauzate de poluarea aerului în 2013
14 februarie 2016