Poluarea fonica din zonele urbane impiedica pasarile sa-si gaseasca perechea. Unele pasari si-au schimbat orele de cantat, iar altele au inceput sa cante mai tare

Huruitul picamarelor, claxoanele masinilor, zgomotele provenind de la marile platforme industriale, adica poluarea fonica din marile aglomerari urbane afecteaza starea de sanatate a oamenilor, dar produce si schimbari iremediabile in bioritmul pasarilor care traiesc in orase.

In incercarea de a face fata vacarmului, unele au inceput sa ridice volumul melodiilor cu cateva note, iar altele si-au schimbat orele de sustinere a repertoriului.

Daca pana acum, cer-cetatorii si-au axat studiile asupra impactului pe care poluarea chimica si cea luminoasa le au asupra pasarilor, ei au descoperit, mai nou, ca efectele poluarii sonore sunt cele mai puternice, conform unui articol publicat in revista „NewScientist”. In vacarmul creat de trecerea tirurilor si a camioanelor pe strazi sau de sunetul infernal al claxoanelor, in oras rar mai poate fi auzit cantecul pasarelelor.

Daca la sate, oamenii se trezesc in corul zecilor de pasari care populeaza zona, la oras, cantecul privighetorilor devine, „rara avis”. Astfel „suna” viitorul marilor asezari umane, conform predictiei mai multor oameni de stiinta care au studiat ce impact are poluarea fonica asupra speciilor de pasari care traiesc la oras.

Victime sigure ale pradatorilor

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca, pentru unele pasari, vacarmul urban poate fi fatal. Poluarea fonica poate masca semnele care prevestesc apropierea pradatorilor si a celor care avertizeaza pasarelele asupra unui potential pericol la care se expun. Mai mult decat atat, poluarea sonora poate fi un obstacol in calea procesului de reproducere a indivizilor, in conditiile in care, in functie de frumusetea cantecului, femelele isi aleg masculii sau prin cantec ele isi marcheaza teritoriul.

Viata pasarilor se schimba

Din cauza poluarii fonice, pasarile ar putea suferi unele modificari genetice care vor determina o distinctie neta intre speciile urbane si cele rurale

Impactul zgomotului asupra vietii pasarilor devine din ce in ce mai evident. Unele pasari nu se mai pot face auzite in zarva neincetata din mediul urban si sunt puse in situatia de a parasi orasele. Astfel se explica de ce in unele parcuri europene, care cu ceva vreme in urma erau vizitate de zeci de specii de pasari, acum nu mai vine aproape niciuna.

Totusi exista unele pasari care, pentru a se adapta noilor conditii de trai, si-au schimbat modul de comunicare. Ba mai mult, specialistii cred ca, in acest context, pe termen lung, este posibila evolutia altor specii. In orice caz, daca intensitatea zgomotului va creste in continuare, inevitabil, viata pasarilor care traiesc in orase se va schimba iremediabil.

Unele au inceput sa cante noaptea

Cateva schimbari au si avut loc deja. De exemplu, unele pasari si-au schimbat orele de cantat. Richard Fuller de la Universitatea Sheffield din Marea Britanie a descoperit ca macaleandrul nu mai canta la ivirea zorilor asa cum se intampla inainte, ci, mai nou, isi sustine repertoriul in timpul noptii. Initial, schimbarea a fost pusa pe seama poluarii luminoase, pasarile ajungand sa confunde ziua cu noaptea. Dar, in urma unor studii indelungate, Fuller si-a dat seama ca principalul vinovat pentru modificarea bioritmului pasarelelor este poluarea sonora.

Altele canta mai tare

Zburatoarele au incercat sa se adapteze noilor conditii de viata, ridicand intensitatea sunetului din melodiile lor cu cativa decibeli

Pe de alta parte, privighetorile au ales alta cale de a face fata zgomotului. Ele au inceput sa cante, pur si simplu, mai tare. Henrik Brumm de la Universitatea St. Andrews din Marea Britanie a inregistrata cantecul privighetorilor, intre orele 5 – 10 dimineata, in zgomotosul Berlin.

El a constatat ca intensitatea sunetului era mai puternic cu 14 decibeli decat cel al suratelor lor din paduri, ajungand astfel la o intensitate a sunetului de 95 de decibeli, suficient incat sa se faca auzite. Alaturi de privighetori, si alte pasari, precum mierla, vrabia si pitigoiul au inceput sa cante mai tare pentru a-si face si ele auzit glasul.

Studiile continua

Totusi daca unele pasari au reusit sa se adapteze noului mediu, altele nu o pot face. Cucul sau lacarul au un cantec cu o frecventa a sunetului destul de joasa si le este practic imposibil sa ridice vocea. In cel mai bun caz, ele parasesc orasele. Dar, chiar si in cazul pasarilor care au reusit sa-si adapteze vocea la poluarea fonica, schimbarea nu este totusi gratuita. Pentru a canta mai tare, ele depun un efort mai mare, ceea ce presupune un consum crescut de energie din partea lor, ceea ce, cu siguranta, nu va ramane fara rezultat.

Pasarile se adapteaza noilor conditii

Sunt pasari care invata intreg repertoriul inca din cuib, altele insa si-l modifica in decursul vietii. Acestea din urma stiu mai multe „arii” decat au nevoie si o aleg pe cea mai buna, in functie de context. „Analizand” care cantec se potriveste cel mai bine unei anumite situatii, pasarile pot invata din experienta si se pot astfel adapta conditiilor locale.

„Aceasta flexibilitatea dovedeste ca indivizii sunt capabili sa se adapteze la diverse conditii naturale”, a spus Hans Slabbekoorn, cercetator la Universitatea Leiden din Olanda. El a dat exemplul pasarilor care traiesc in apropierea cascadelor si care sunt nevoite sa-si regleze vocea astfel incat sa se poata face auzite chiar si in aceste situatii speciale. Acelasi fenomen are loc si in cazul pasarilor care sunt nevoite sa suporte zgomotul provocat de activitatile oamenilor.

Speciile vor suferi modificari genetice

Oamenii de stiinta spun ca, pe termen lung, este posibil ca pasarile care traiesc in orase sa sufere unele modificari genetice, in conditiile in care cantecul lor are un rol deosebit in procesul de reproducere al indivizilor. Cantecul este prima caracteristica sexuala, in functie de care femelele isi aleg masculii. De aceea, este posibil ca mai tarziu, femelele sa-si aleaga masculii, nu atat dupa frumusetea notelor, cat dupa intensitatea lor.

In plus, exista posibilitatea ca, peste cativa ani, pa-sa-rile de la oras sa nu mai gaseasca atractiv cantecul rudelor lor de la tara. Acest factor ar putea produce o distinctie neta intre speciile de pasari ur-ba-ne si cele rurale. Aceasta nu este o simpla speculatie. Cativa oa-meni de stiinta cred ca mierla europeana care traieste la oras s-a diferentiat deja de mierla care tra-ieste in zonele mai putin zgo-motoase, atat in ceea ce priveste cantecul, cat si forma corpului.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here