Traiul intr-un mediu zgomotos poate duce la cresterea circumferintei taliei si poate avea numeroase efecte negative asupra starii de sanatate, afirma oamenii de stiinta care s-au reunit recent in Japonia, la o conferinta internationala pe tema relatiei dintre zgomot si sanatate.
Fapul ca poluarea fonica favorizeaza depunerea grasimii este una dintre cele mai surprinzatoare noutati comunicate in cadrul conferintei. Cercetatori de la Universitatea Karolinska din Suedia au publicat rezultatele unui studiu desfasurat timp de 4 ani, care arata ca, in diferite zone ale Suediei, cu cat era mai mare nivelul de zgomot la care erau expusi locuitorii, cu atat circumferinta taliei lor era mai mare.
Un alt studiu, realizat la acelasi institut si care a urmarit peste 5000 de persoane pe o perioada de 10 ani, a aratat ca, in cazul expunerii constante la zgomotul puternic al avioanelor, cresterea circumferintei taliei era si mai accentuata – cu aproximativ 6 cm in medie, in cazul celor mai expusi dintre participanti.
Un studiu similar realizat de Imperial College London a aratat ca nivelurile ridicate de zgomot din jurul aeroportului Heathrow erau corelate cu o crestere cu 20% a riscului de internare in spital pentru probleme cardiace.
Poluarea fonica are o influenta negativa asupra rezultatelo scolare ale copiilor, arata cercetarile si afecteaza chiar si copiii inca nenascuti: cercetari intreprinse la Universitatea din Utrecht, Olanda, arata ca, pentru fiecare crestere cu 6 decibeli a zgomotului produs de traficul rutier, se inregistra o scadere a greutatii la nastere cu 15-23 g, la copiii nascuti de mame expuse la acest zgomot.
De asemenea, zgomotul permanent si intens perturba somnul si mareste riscul aparitiei hipertensiunii si a bolilor de inima, arata un studiu amplu publicat anul trecut in revista Lancet. Perturbarea somnului mareste de asemenea probabilitatea aparitiei diabetului, a suplusului de greutate, a depresiei.
Legatura intre acesti factori o constituie stresul: zgomotul ne alerteaza organismul in privinta unui potential pericol – un proces care avea loc inca de pe vremea oamenilor preistorici. Acestia traiau intr-un mediu mult mai linistit, in care zgomotele erau semnale ale unei potentiale primejdii, ceea ce facea ca organismul sa secrete hormoni de stres -de exemplu cortizolul – care ajutau corpul sa intre in starea de alerta necesara pentru a face fata pericolului.
Astazi, insa, la oamenii care traiesc intr-un mediu zgomotos, organismul este practic mereu intr-o stare de alerta, cu niveluri ridicate ale hormonilor de stres. Aceasta stare de stres pe termen lung are efecte foarte nocive asupra sanatatii.
Zgomotul ne afecteaza chiar daca nu nu suntem constienti de el. Chiar daca ne-am obisnuit cu vuietul traficului in asemenea masura incat parca nici nu-l mai auzim, zgomotul exista si ne afecteaza in continuare.
„Dupa cum se pare, subconstientul nostru nu inceteaza niciodata sa monitorizeze ceea ce se intampla in jur”, spune prof. Paul Elliott, epidemiolog la Imperial College London.
Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nivelul de zgomot n-ar trebui sa depaseasca 45 de decibeli, pentru a nu produce efecte negative asupra organismului.
Dar aproximativ 20% din populatia UE este expusa la zgomot de trafic de peste 65 de deciblei, iar o treime au parte in timpul noptii, in afara casei, de niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli.
Nu numai orasele mari au probele din cauza poluarii fonice: si in zonele rurale, avioanele si utilajele agricole pot produce zgomot puternic.
Si zgomotele unui santier de constructii din apropiere, ca si muzica „data tare” de vecini pot fi resimtite ca stresante.
Un alt aspect ingrijorator il constituie zgomotul din spitale, arata studiul din Lancet, nivelul de zgomot este de obicei cu 15-20 de decibeli peste cei 40 recomandati, echivalent cu diferenta dintre bazaitul surd al unui frigider si muzica interpretata la pian. Iar adesea cele mai poluate fonic locuri din spital sunt unitatile de terapie intensiva, unde se afla pacienti foarte vulnerabili.
Zgomotul din spital, care creste nivelul de stres, face ca pacientii sa se recupereze mai greu, sa aiba nevoie de doze mai mari de analgezice si sa prezinte un risc mai mare de a fi internati din nou. Zgomotul din spitale afecteaza si sanatatea personalului medical.
Specialistii spun ca efectul negativ ar putea fi redus, in mare parte, prin masuri simple – plafoane care absorb zgomotul, micsorarea volumului la sunetul telefoanelor.
Alte masuri recomandate de specialisti, in viata de zi cu zi:
- dopurile de urechi, ori de cate ori nivelul de zgomot se dovedeste greu de suportat
- sa atragem atentia celor responsabili de intensitatea sunetului in diferite situatii; de pilda, la cinema, sa reclamam faptului ca volumul sonorului este prea mare, in cazul in care ne deranjeaza.
- sa incercam sa ne relaxam, chiar in prezenta zgomotului, pentru a nu ne creste tensiunea.
