Ziua Pasarilor

In timp ce pentru multi 1 aprilie este Ziua Pacaleli-lor, pentru ornitologi, prima zi a lui aprilie inseamna Ziua Pasarilor. Sarbatorita mai ales in perioada interbelica, Ziua Pasarilor a fost „reinaugurata” din 1993.

In Romania, aceasta sarbatoare isi are originea in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, fiind sarbatorita mai ales in scoli, dar a fost treptat abandonata in anii 1945-1950. Elevii, de obicei sub coordonarea profesorului lor de stiinte naturale, instalau in acea zi sau in duminica apropiata cuiburile artificiale pe care le construisera pentru pasari in timpul iernii. Din 1993, Societatea Ornitolo-gica Romana, organizatie neguver-na-mentala de forta in domeniu, a de-pus eforturi pentru a stimula pro-fe-s-orii de biologie sa readuca in ac-tua-litate aceasta zi traditionala a pa-sarilor. In luna martie a anului 1994, Ministerul Invatamantului si Stiin-tei, in urma solicitarii SOR, si-a declarat acordul pentru organizarea in scoli a Zilei Pasarilor si a anuntat in acest sens inspectoratele scolare judetene. De atunci, 1 aprilie – Ziua Pasarilor – este sarbatorita in fiecare an in Romania.

Ornitologia ca stiinta, dar mai ales ca hobby, atrage azi milioane de oameni din toate tarile globului, indiferent de varsta si profesiune si care gasesc o placere in a colinda prin paduri, balti si campii pentru a observa pasarile, pentru a le urmari comportamentul, pentru a le auzi cantecul.

In Romania, tara ce beneficiaza de o natura generoasa populata de o mare varietate de pasari, preocuparea fata de pasari si ornotologie este foarte limitata, in pofida diminuarii efectivelor multora dintre specii ca urmare a degradarilor intervenite in mediul inconjurator in ultimele decenii.

Deoarece in conceptia actuala a protectiei naturii, ocrotirea efectiva a anumitor specii nu se poate realiza decat in contextul general al conservarii mediului inconjurator rezulta evident faptul ca a ocroti pasarile inseamna a pastra nealterate caracteristicile mediului natural cu tot ceea ce implica aceasta definitie: reducerea si eliminarea poluarii apei, solului si aerului, diminuarea cantitatii de pesticide utilizate in agricultura si silvicultura, refacerea unor habitate (paduri, mlastini, pajisti) intr-o forma cat mai apropiata de cea naturala, diminuarea sau eliminarea actiunilor umane exercitate direct asupra pasarilor (capturare cu capcane, vanatoarea, distrugerea cuiburilor).

Se cunoaste faptul ca unele specii de pasari care in trecut erau dependente de un anumit tip de habitat au disparut, iar altele au incercat sa se adapteze la medii noi de viata profund modificate sau la unele nou create de om.

Pe de alta parte, avem posibilitatea de a ajuta pasarile asigurandu-le conditii de cuibarit si de hranire, iar aceasta o putem face nu numai in rezervatii naturale, ci chiar in gradina noastra sau in parcul din orasul in care locuim.

Cea mai intinsa rezervatie de interes ornitologic din tara noastra este Delta Dunarii, vestita in toata lumea prin diversitatea si bogatia avifaunei sale. Specii valoroase se gasesc si pe cuprinsul unor rezervatii complexe, ca Parcul National Retezat, Pietrosul Rodnei, Cheile Turzii (Transilvania), Codrul secular Slatioara, Ceahlau (Moldova), Cheile Nerei, Domogled (Banat), Canaraua Fetii (Dobrogea), padurea si lacul de la Snagov (Muntenia), Muntii Bucegi si altele.

Dar, oriunde s-ar afla, pasarile au in prezent nevoie de ajutorul omului.

Padurile acopera 3,1 milioane de Kmp adica 30 % din suprafata Europei, dar mare parte din aceasta consta din plantatii de arbori, monoculturi de conifere sau de specii de copaci alohtone. Padurile din zona boreala si temperata detin o mare diversitate de pasari, dintre care 114 sunt specii prioritare pentru aceste habitate. Mai mult de 40 % dintre acestea au un statut de protectie necorespunzator in timp ce mare parte din restul de 60 % sunt pasari specializate pentru aceste tipuri de habitat. Dintre cele 514 specii de pasari din Europa, 195 sunt mai mult sau mai putin periclitate.


Distrugerea totala sau reducerea calitatii habitatului, avand drept consecinte deranjarea pasarilor in timpul clocitului, restrangerea teritoriilor de cuibarit sau otravirea prin poluare, poate fi evitata prin adoptarea unor masuri legislative specifice, in concordanta cu coordonatele stabilite la Helsinki si care sa asigure managementul durabil al padurilor.

Astfel de masuri trebuie sa asigure in primul rand evitarea defrisarilor, mai ales a arborilor indigeni maturi si a tufarisurilor, iar in cazul reimpaduririlor sa se acorde intaietate speciilor de copaci autohtoni. Totodata o serie de activitati legate de industria prelucrarii lemnului trebuie sa prezinte un impact cat mai scazut asupra mediului prin adaptarea tehnicilor de taiere si indepartare a copacilor si promovarea unor tehnologii de procesare a lemnului care genereaza cat mai putine pierderi.

Capturarea exemplarelor tinere de pasari de prada in scopuri vanatoresti reprezinta o activitate condamnabila, la fel ca si colectionarea oualor speciilor rare si omorarea, de exemplu, a bufnitelor si pasarilor rapitoare. Putem proteja cuiburile speciilor rare pastrand linistea cand suntem in vecinatatea lor. Mai trebuie sa ne amintim ca observarea pasarilor rare este pentru multi tentant; de aceea este preferabil sa nu divulgam locul in care am gasit un cuib de soim calator sau o colonie de egrete, de exemplu. Nu doar interesele pasarilor trebuie sa primeze, ci totodata trebuie sa aratam respect fata de proprietarii de terenuri si fata de localnici. Trebuie de acemenea sa tinem seama de reglementarile privind accesul in rezervatiile naturale, pentru ca in zonele strict protejate nu se poate intra decat cu un permis special.

In ultimii 20 de ani, mai multe echipe de cercetatori din Europa au stabilit in cadrul proiectelor derulate de BirdLife statutul diferitelor habitate. BirdLife este o alianta mondiala a organizatiilor de protectie a pasarilor care activeaza in peste 100 de tari din intrega lume; impreuna, ele constituie autoritatea suprema in domeniul cunoasterii si protectiei pasarilor si a habitatelor lor, precum si in orice probleme care afecteaza existenta avifaunei. BL isi mobilizeaza partenerii la actiune fiind create grupuri de lucru in intreaga Europa astfel incat strategia sa poata fi pusa in aplicare folosind resursele globale ale BL, dar actionand la scara nationala si locala.

Directiva 79/409/CCE (Pasari) este actul legislativ european care reglementeaza mentinerea, prezervarea si reabilitarea unei diversitati si a unei suprafete suficiente de habitat pentru toate speciile de pasari din Europa. Directiva a fost introdusa in legislatia romaneasca prin Legea 462/ 2001. Obligatiile Romaniei pentru implementarea Directivei Pasari:

– desemnarea prin legislatia nationala a Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica- pana la data aderarii;

– inaintarea listei de Protectie Speciala catre comisia Europeana – la date aderarii;

– stabilirea si implementarea planurilor de management pentru Ariile de Protectie Speciala Avifaunistica-dupa aderare;

– stabilirea si implementarea planurilor de monitorizare a starii de conservare- pana si dupa aderare;

– evaluarea impactului programelor si proiectelor – incepand cu data aderarii.



1 Apr 2008 -



Articole recente:
ONG
4 mai 2015
Colectare deseuri
Incineratorul de deșeuri din Timișoara declanșează proteste aprinse
4 mai 2015
Accidente ecologice
Corupția transformă râul Bâc într-o adevărată bombă ecologică
4 mai 2015
Agricultura ecologica
emalin8-610x405
4 mai 2015
Colectare Deseuri
Protectia solului
alunecari-teren
4 mai 2015
Garda de mediu
Cu toate că administraţiile altor comune încă mai stau pe lânduri, la Sarmizegetusa s-a adoptat deja o hotărâre de Consiliu Local în ceea ce priveşte alipirea la proiectul demarat de Asociaţia de Turism Retezat şi Parcul Naţional Retezat, cu privire la certificarea ţării Haţegului ca zonă ecoturistică.

„Am pus subiectul pe ordinea de zi şi am stabilit să ne aliniem acestui program. Comuna noastră nu a primit niciodată amendă de la Garda de Mediu, este curată şi ordonată, aşa că nu văd de ce nu ne-am putea încadra în perimetrii eclogici. De asemenea, consider că zona are ce oferi din punct de vedere al patrimoniului istoric şi cultural, iar noi chiar ne aflăm într-unul din punctele fierbinţi de pe harta ţării Haţegului. Considerentele gastronomice, ale mâncării bio şi aspectele ce ţin de viaţa de zi cu zi dintr-o zonă de munte ne-au determinat să credem cu tărie că suntem apţi pentru a ne implica. Bineînţeles că au fost voci care au spus că e posibil să întâmpinăm noi reglementări birocratice, gen avize suplimentare care să fie impuse cetăţenilor, dar nu ştim nimic de aşa ceva. Dacă vom observa presiuni de acest gen, suntem liberi să ne retragem oricând. Însă până atunci, merită să dăm o şansă dezvoltării turismului în zonă, mai ales a celui eco. E o şansă să ne promovăm pe plan naţional şi internaţional. Străinii sunt foarte receptivi la ceea ce înseamnă ecoturism, numai noi ne speriem câd auzim cuvântul şi nu pricep de ce. Ei subscriu imediat, pe când noi batem în retragere fără drept de apel”, afirmă Mihai Cornel Todoni (foto) primarul comunei Sarmizegetusa.
4 mai 2015
Fondul forestier
Județul Gorj, lider la apelurile în sistemul 112 Radarul Pădurilor
4 mai 2015
Controlul poluarii
Poluare cu praf în Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa
4 mai 2015
Colectare deseuri
Deputatul Gheorghe Dragomir propune noi măsuri de protecţie a mediului
4 mai 2015
Protectia Mediului
Colectare deseuri
Depozitul ecologic de la Moara, judetul Suceava
4 mai 2015
Colectare deseuri
Prefectul despre acţiunea de salubrizare iniţiată de el: Sigur că nu e corect să mergem noi să rânim
4 mai 2015
Colectare deseuri
Mormane de gunoi aruncate la marginea comunelor, în LIPSA unui sistem de colectare a deşeurilor
4 mai 2015
Fondul forestier
Orădenii ies în stradă ca să protesteze împotriva tăierii masive a pădurilor din România
4 mai 2015
Energie regenerabila
Bateriile revoluţionare care vor putea alimenta cu energie întreaga lume
4 mai 2015
Stop Abandonului
ONG
Top motive pentru care investitorii Eldorado Gold ar trebui să stea departe de Certej
1 mai 2015
Colectare deseuri
1 mai 2015
Fondul forestier
Câţi copaci sunt în Pădurea Amazoniană?
1 mai 2015
Agricultura ecologica
Utilizarea Energiei Geotermale in Agricultura – potential semnificativ de dezvoltare prin reducerea majora a costurilor energetice
1 mai 2015