Calendarul ecologic al lunii iulie marcheaza ziua de 11 cu o conotatie speciala: Ziua Mondiala a Populatiei.
Anul 1974 a reprezentat momentul de debut al consacrarii, la initiativa ONU, a Zilei Mondiale a Populatiei, ca modalitate de a face previziuni privind evolutia locuitorilor Terrei. La acel moment, populatia Globului avea 4 miliarde de locuitori, dar se intrevedea perspectiva cresterii acesteia, situatie ce necesita masuri preventive pentru bunul mers al societatii globale. Cresterea populatiei este considerata una dintre „ranile Terrei”, adica una dintre problemele globale cu impact asupra evolutiei societatii in general, si asupra resurselor naturale in special. Cu cat populatia Globului va creste, cu atat resursele naturale, mai ales cele neregenerabile, vor deveni mai putin indestulatoare pentru toti, iar aglomeratia umana va naste multe situatii de criza.
Starea precara a resurselor naturale coroborata cu inmultirea populatiei creeaza o stare de „disconfort” in privinta asigurarii cu resurse a generatiilor care vor veni. Un numar tot mai mare de oameni de pe Glob, cu cerinte tot mai sofisticate, aduc un mare prejudiciu atat mediului, prin epuizarea resurselor, cat si populatiei, prin adancirea saraciei in tot mai multe zone ale lumii.
Traiul cumpatat nu mai este la moda. Se estimeaza ca, daca toti locuitorii Terrei ar trai la nivelul Elvetiei, planeta ar putea sa satisfaca nevoile doar a 600 de milioane de persoane. Dimpotriva, daca populatia s-ar putea intoarce la obiceiurile stramosilor nostri, ar putea subzista 18-20 de miliarde de persoane.
Desigur, exista nuante ale cresterii populatiei pe Glob, in sensul ca in unele tari sporul demografic este mult mai mare decat posibilitatile de satisfacere a nevoilor de trai, iar in alte zone e nevoie de populatie care sa umple „golurile”.
Distributia inegala a resursei umane si a resurselor naturale la nivel mondial duce la o serie de migrari ale populatiei din locurile unde nu mai sunt resurse spre locurile mai bogate si cu mai multe perspective de trai civilizat. Statistic vorbind, situatia generala e evolutiei populatiei la nivel de mapamond arata o crestere necontenita a acesteia, previziunile publicate la ONU in anul 1999 aratand ca in 2050 populatia va atinge 8,9 miliarde de oameni.
Cu toate acestea, nimeni nu poate ingradi dreptul de a se naste al generatiilor viitoare, insa nici nu se poate aplica in plan real sintagma „Dupa noi potopul!”. E nevoie ca generatia actuala sa fie mai responsabila fata de resursele naturale si mai darnica fata de cei dezavantajati. Crearea unui echilibru intre resurse si consum ar fi cheia rezolvarii multor probleme prezente si viitoare.
Lipsa de respect fata de pragurile de durabilitate ale sistemelor naturale, incapacitatea de a pretui darurile pe care natura ni le da gratuit si esecul de a incorpora costurile indirecte ale furnizarii de bunuri si servicii in preturile acestora sunt doar trei dintre aspectele care trebuie rezolvate.
Sa speram la mai multa intelepciune si moderatie din partea tuturor!
