Gazda a G20 pe 26 si 27 iunie 2010 ,Canada a introdus in sfarsit pe ordinea de zi problema schimbarii climatice. Ocazie pentru comunitatea internationala de a se sesiza cu privire la finantarile inovatoare pentru promovarea reorientarii energetice a lumii.
Solutiile care par cele mai simple, nu sunt astfel decat aparent. De multa vreme ONG-urile vorbesc neincetat despre o propunere care pare de bun simt : convertirea in investitii ecologice ale celor 500 de miliarde de dolari de subventii consacrate in fiecare an sustinerii exploatarilor energiilor fosile. Acesta mana cereasca ar fi mai eficient folosita la lansarea filierelor energiilor alternative si eficacitatii energetice. O idee simpla care se loveste de multe obstacole. In Canada de exemplu, nici nu se pune problema eliminarii sustinerii subventiilor extragerii nisipurilor bituminoase. Iar in tari din sud, ca Indonezia, orice marire a pretului combustibilului la pompa este susceptibila sa declanseze o revolta.
Pe 21 si 22 iunie, Grupul consultativ al finantelor organizat de secretarul general al ONU Ban Ki Moon se reuneste la Paris pentru elaborarea de surse novatoare de finantare a protectiei mediului. El reuneste personalitati ca Nicholas Stern, economist britanic, si omul de afaceri american Georege Soros, Ministrul francez de Finante, Cristine Lagarde, si omologii sai mexican Ernesto Cordero Arroyo si Sud Africanul Trevor Manuel, Peter Stoltenberg, Primul Ministru norvegian, Meles Zenawi, Primul Ministru etipioan, sub-secretarul de stat brazilian Pedro Luiz Carneiro de Mendonca, Zhu Guangyao , Ministrul de Finante chinez…
Acest grup discuta cu usile inchise de mai multe luni, iar raportul lor va fi facut public in octombrie. Pentru Kim Carstensen, director al WWF Global Climate Initiative la WWF International, „promisiunile financiare anuntate la Copenhaga, sunt departe de a fi suficiente.” Doar fondurile publice vor fi capabile sa demareze filierele industriale dedicate energiilor alternative. Investitiile private ar trebui sa intervina dupa ce investitiile publice au fost facute masiv, de unde importanta investitiilor inovatoare.
Aceeasi care au negociat acordul de la Copenhaga se vor regasi si la masa negocierilor ale G20 de la Toronto si ar trebui sa profite de ocazie pentru strangerea sumelor necesare , dupa WWF. Va mai ramane de garantat ca majoritatea acestor fonduri vor proveni din fonduri publice si ca ele vor avea caracter aditional fata de ajutorul public la dezvoltarea traditionala. In privinta tarilor cele mai vulnerabile , ele vor trebui sa fie asigurate ca vor beneficia de donatii si eventual de imprumuturi, pentru a face fata incalzirii globale.
G20 are intalnire cu taxa Tobin
Opt surse inovatoare in privinta climatului au fost listate de grupul de lucru ad hoc al Natiunilor Unite printre care figureaza drepturi de tiraj special, taxa carbon, scoaterea la licitatie a cotelor de CO2, taxa din sectorul maritim si aerian, si taxa de tip Tobin. Ultimele doua ar putea fi indolore si ar putea sa aduca mult : dupa Comisia Europeana, taxa asupra carburantilor din domeniile aerian si maritim ar aduce intre 25 si 37 miliarde de dolari pe an. Iar o taxa infima pe tranzactiile financiare ar aduce aproape 500 de miliarde de dolari pe an. Mana cereasca in contextul actual, taxa Tobin, ceruta de ONGuri de mai bine de zece ani, este sustinuta de statele membre ca Franta, Germania si Marea Britanie, dar si de Mexic si Brazilia.
Pentru Elize Buckle, insarcinata cu problemele climei la WWF France, La G8/G20 in Canada, se va discuta despre taxa pe tranzactiile financiare, dar acesta taxa nu trebuie doar sa ajute bancile la refluidizare sau alte organisme de acest tip de stat, ci investirea in bunurile publice mondiale. (sanatate, dezvoltare, clima), in planeta noastra. Indatorarea masiva si mareea neagra pledeaza in favoarea unei basculari financiare si energetice ale vechilor tari industrializate, in cautarea uni suflu nou.
Actu-environnement.com.
