Ion Toncea : “Am pierdut sute de milioane de euro in domeniul agriculturii ecologice”

Spre deosebire de terenurile agricole ale tarilor dezvoltate, solurile Romaniei sunt propice pentru dezvoltarea agriculturii bio.Lipsa fondurilor europene si subventiile mici acordate de stat impiedica fermierii sa treaca de la agricutura conventionala catre cea ecologica.
agricultura ecologica
Adevarul: Ce avantaje are Romania in ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii ecologice?

Ion Toncea: Noi nu am folosit niciodata doze mari de ingrasaminte, nici inainte de “89. De aceea, avem marele avantaj ca, in ceea ce priveste agricultura ecologica, putem reduce perioada de conversie cu 30 % fata de perioada prevazuta de normative. Putem intra astfel cu produsele pe piata mult mai repede.

In plus, in ceea ce priveste fertilitatea solului, terenurile noastre sunt relativ echilibrate. In alte tari, prin folosirea intensiva a ingrasamintelor minerale, terenul s-a degradat foarte mult. La noi, in schimb, s-a mentinut materia organica, aspect foarte important avand in vedere ca baza tuturor recoltelor agricole o reprezinta materia organica din sol.

Avem insa un element care este deficitar, din pacate: continutul de fosfor. Acesta poate fi aplicat sub forma de fosfati naturali, ceea ce nu ar contraveni agriculturii ecologice.

Potentialul Romaniei in ceea ce priveste agricultura ecologica este de doua milione de hectare. In cat timp am putea acoperi aceasta suprafata?

In doi ani daca ar exista sprijin politic si financiar permanent, si nu conjunctural. Lucrul acesta se poate face prin elaborarea unui plan de actiune, asa cum au facut toate tarile dezvoltate. Noi vom incerca sa schitam un astfel de plan. Nu trebuie sa inventam roata in acest domeniu. Trebuie sa preluam din experienta altora.

Vedem ce putere economica are Romania si ne adaptam in functie de aceasta. Cand vorbim de cele doua milioane de hectare ne referim la potentialul comercial. Romania poate ajunge sa faca agricultura ecologica pe toata suprafata agricola. Dar nu, haideti sa fim realisti. Noi nu facem agricultura ecologica de dragul agriculturii ecologice. Noi producem aceasta marfa pentru a o comercializa.

Se gandeste cineva la protectia mediului atunci cand se apuca de agricultura ecologica?

Nu. Cel care face productie bio nu se gandeste initial la protectia mediului. El vrea sa produca o marfa de calitate pe care sa o vanda la un pret superior.

Dar realitatea este ca, practicand agricultura ecologica, efectele pozitive asupra mediului se vad imediat. Se imbogateste in primul rand biodiversitatea si se elimina riscul poluarii apelor de adancime si de suprafata cu produse chimice. In plus, se conserva si se imbunatateste continutul de materie organica din sol.

Romania poate accesa fonduri europene special pentru conversia catre agricultura ecologica?

Nu. Persoanele care au negociat Planul National de Dezvoltare Rurala au spus ca nu au avut suficiente argumente pentru a sustine agricultura ecologica la Bruxelles, desi documentatia exista. Mi-e teama ca pana in 2013 nu se mai poate face nimic.

Cred ca astfel am pierdut sute de milioane de euro. Daca puteam primi acesti bani, poate ca acum aveam deja peste un milion de hectare cultivate in sistem ecologic. De aceea, eu si colegii mei ne-am gandit la o alta varianta pentru a dezvolta acest sector. Cautam parteneri interni si externi pentru a dezvolta piata produselor bio.

Va referiti acum la comert. Dar cum putem convinge fermierii sa treaca de la agricultura conventionala catre cea ecologica in conditiile in care nici subventiile de la bugetul de stat nu sunt foarte mari?

In felul acesta cred ca ii putem convinge: punandu-i in contact cu partenerii straini.Dar noi ne confruntam si cu lipsa unitatilor de procesare in acest domeniu.Da, intr-adevar este una dintre marile probleme, dar usor, usor se va rezolva si acest aspect.

Omul trebuie sa aiba bani ca sa faca procesarea. In acest sens, Planul National de Dezvoltare Rurala ne ajuta prin acele masuri care permit achizitia de echipamente. Dar nu sunt suficiente doar echipamentele. Trebuie sa ridici constructia care costa foarte mult si care, de asemenea, trebuie sa indeplineasca anumite standarde.

Exportam jumatate din productia bio. De ce prefera fermierii sa-si vanda marfa afara?

Pentru ca aceasta marfa este ceruta la export. Cererea de produse bio nu este foarte mare pe piata interna. In plus, la export produsele, in general reprezentate de materie prima, sunt foarte bine platite. Noi nu avem utilaje, ei le au.

Noi avem materia prima de care ei au nevoie, fapt pentru care ne-o si cer. Ne dorim sa castigam piata. Constatam ca de la an la an cererile sunt din ce in ce mai mari.

Cum convingem consumatorul roman sa cumpere produse bio in conditiile in care acestea sunt mai scumpe?

Fiind cinstiti cu ei. Spunandu-le ca sunt scumpe, dar si motivul pentru care sunt scumpe. Alimentele bio au valoare nutritiva mult mai mare, sunt sanatoase, gustoase si aspectuoase.

Mancati alimente bio?

Da, in proportie de 80 %.

De unde le cumparati?

Mai ales din magazinele specializate, iar o buna parte mi le produc eu. Am o curte unde cultiv fructe si legume bio pentru consumul propriu.

Agricultura bio, rentabila

Fermierii romani care aleg sa practice agricultura ecologica nu se gandesc initial la protejarea mediului, ci la rentabilitatea economica pe care le-o ofera acest domeniu.

Ion Toncea, carte de vizita

Are 63 de ani si este inginer agronom si cercetator stiintific principal gradul I.

A absolvit un masterat in domeniul agriculturii ecologice in Olanda.

Este presedintele Federatiei Nationale pentru Agricultura Ecologica.

Este presedintele Asociatiei Romane pentru Agricultura Durabila.

Este membru in Federatia Internationala a Miscarilor privind Agricultura Organica (IFOAM).

A infiintat, in cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea, Centrul agroecologic de cercetare, inovare si transfer tehnologic.

Sursa: Adevarul

Articole similare

„Reprezentanții industriei și comercianții ar trebui să perceapă sistemul de garanție-returnare mai degrabă ca o mare oportunitate”

CursDeGuvernare.ro a organizat în cursul săptămânii trecute o conferință pe marginea proiectului de hotărâre privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi,...

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,678FaniÎmi place
88CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

„Reprezentanții industriei și comercianții ar trebui să perceapă sistemul de garanție-returnare mai degrabă ca o mare oportunitate”

CursDeGuvernare.ro a organizat în cursul săptămânii trecute o conferință pe marginea proiectului de hotărâre privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi,...

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...