Pentru ca obiectivul de a stopa pierderea biodiversitatii nu a fost atins in 2010, ONU cheama tarile sa actioneze rapid si eficient. In timp ce speciile continua sa dispara, este pusa in discutie o mai buna evaluare a serviciilor ecosistemice.
Dupa lucrarile Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (UICN), ONU confirma si ea ca obiectivul fixat in 2002 la intalnirea de varf de la Johannesburg, pentru stoparea degradarii biodiversitatii biologice in 2010, nu a fost atins! Cu atat mai mult cu cat 17 000 de specii raman amenintate cu disparitia, adica 36% din 47 677 specii catalogate, iar acest lucru in ciuda eforturilor de conservare, dupa ultima Lista Rosie a UICN.
In cel de-al treilea raport despre perspectivele mondiale ale biodiversitatii ( Global Biodiversity Outlook 3) facut public pe 10 mai 2010, concluziile Conventiei ONU asupra Diversitatii Biologice CDB, nu mai sunt linistitioare . „Noutatile nu sunt bune. Continuam sa pierdem biodiversitatea intr-un ritm nemaiintalnit in istorie – rata exterminarii fiind estimata ca fiind de pana la 1000 de ori mai ridicata decat rata istorica inregistrata pana azi.” a avertizat Ahmed Djogholaf, secretar executiv al CDB, in acest an international al biodiversatatii. Dupa UICN, 21% dintre toate mamiferele cunoscute, 30% dintre amfibieni, 12% dintre pasari, 28% dintre reptile, dar si 37% dintre pestii de apa dulce, 30% dintre plante si 35% dintre nevertebratele inventariate azi sunt amenintate.
„Niciunul dintre cele 21 de obiective secundare care secondeaza Obiectivul Biodiversitatii din 2010 nu poate fi confirmat ca fiind atins in mod definitiv la nivel mondial” : aceasta este concluzia acestui raport bazat pe diferite evaluari stiintifice si 110 bilanturi nationale provenite din tarile semnatare ale CDB. Zece dintre cei cincisprezece indicatori principali dezvoltati de Conventia Diversitatii Biologice ca schimbarile populatiilor diferitelor specii sau riscul de a a disparea, arata „tendinte defavorabile pentru biodiversitate.” Si mai ales, nicio tara nu a reusit sa atinga acest obiectiv in 2010 – an international al biodiversitatii.
O exterminare a speciilor continua si chiar accelerata
Declinul diversitatii biologice este continuu, indica bilantul pe ultimii patru ani al ONU. Populatiile vertebrate au scazut cu un sfert intre 1970 si 2006. Amfibienii sunt dintre cei mai afectati. Raporul a identificat chiar trei „puncte de basculare”, care conduc ecositemele „spre stari mai putin productive”. Printre aceste puncte figureaza: recifurile de corali amenintate de schimbarile climatice si de acidificarea oceanelor ; „pierirea” padurilor amazoniene datorata in special defrisarilor si incendiilor, dar si impactului „eutropizarii si dominatiei algelor” pe suprafetele lacurilor si apelor dulci. Diversitatea genetica a culturilor agricole si cresterii animalelor nu inceteaza de altfel de a se transforma in sisteme agricole: mai mult de 60 de rase de animale s-au stins din 2000 in prezent.
Chiar daca anumite progrese s-au infaptuit ca de exemplu „marirea zonelor protejate pe pamant si pe zonele de coasta”, locuitorii naturali „continua sa descreasca” in lume.
Importanta serviciilor aduse ecosistemelor
Principalele cinci presiuni aflate la originea pierderii biodiversitatii raman constante asadar, ba chiar castiga teren: reducerea habitatului natural, supraexploatarea speciilor, poluarea, prezenta speciilor exotice cotropitoare si schimbarea climatica. Acest impact asupra diversittii bilogice nu sunt consecinte ale serviciilor ecosistemice facute societatii umane: hrana, fibre, medicamente, apa salubra, polenizare a culturilor, filtrarea agentilor poluanti sau in plus protectie impotriva catastrofelor naturale si intemperiilor, depozitarii carbunelui si fertilizarii solurilor, divertisment si suport al culturii. Toate aceste sisteme naturale „care sunt insusi suportul vietii, al economiei si al mijloacelor de subzistenta pe planeta sunt amenintate cu o degradare rapida si o distrugere totala”, avertizeaza raportul.
Cresterea demografica, dezvoltarea noilor tehnologii si activitati, supraexploatarea resurselor si poluarea chimica atarna din ce in ce mai mult asupra ecosistemelor. Guvernantii nu sunt avertizati sa introduca biodiversitatea si importanta sa in luarea deciziilor politice. „Numeroase economii raman oarbe in fata valorii imense a diversitatii animalelor, plantelor si a altor forme de viata si al rolului lor in sanatatea si functionarea ecosistemelor padurilor, apelor dulci si a solurilor”, a anuntat cu regret directorul executiv al Programului ONU pentru mediu, Achim Steiner. „Adevarul este ca avem nevoie mai mult ca niciodata de o paneta de 6 miliarde de indivizi care se indreapta spre mai mult de 9 miliarde de indivizi” a continuat Steiner.
Tarile pot inca actiona
Acest raport ne spune ca atingem un punct de „basculare” in care pagube ireversibile pentru planeta se vor face daca nu actionam cu maxima urgenta , a avertizat A. Djoghalf. Cu atat mai mult cu cat raportul economistului indian Pavan Sukhdev subliniaza ca pierderea biodiversitatii ar costa 3 100 milirde de euro la nivel mondial pe an, adica 6% din PIBul mondial in 2050. ONU estimeaza ca tarile pot inca actiona pentru reducerea crizei exterminarii si cheama guvernele la stabilirea unei ” actiuni urgente” pana la nivel local si la reflectare spre stabilirea de noi obiective post 2010. In afara protectiei zonelor protejate, ONU cere guvernelor in special sa opreasca subventiile „perverse” in sectoarele care nu isi administreaza in mod economicos resursele.
Raportul recomanda mai ales la alinierea la obiectivele fixate de protoclul de la Kyoto pentru impiedicarea distrugerii resurselor vegetale si animale. „Prezervarea bodiversitatii si a ecosistemelor poate ajuta la stocarea de mai mult carbune si la reducerea acumularilor de gaze cu efect de sera. Populatiile vor fi astfel mai in masura sa se adapteze la schimbarile climatice inevitabile daca disparitia ecosistemelor este ameliorata de atenuarea altor presiuni pe care le suporta”, explica el. Cu atat mai mult cu cat incalzirea ar putea sa atinga pe viitor in mod grav un mare numar de specii salbatice, conform UICN. Un grup interguvernamental asupra biodiversitatii si serviciilor ecosistemice ( Intergovernmental Platform on Biodiversity and Ecosystem Services, IPEBES), este asteptat. IPBES va fi pentru biodiversitate ceea ce GIEC este pentru clima. „Provocarile legate de pierderea biodiversitatii si schimbarilor climatice trebuie sa fie abordate de catre cei cu putere de decizie cu aceeasi prioritate si in stransa corelare” estimeaza raportul. Miza rezida in ameliorarea comunicarii intre oamenii de stiinta si cei care decid, si in sensibilizarea publicului pentru a intelege „valoarea biodiversitatii si a actiunilor care ar putea fi intreprinse pentru a o proteja.”
Concluziile raportului si propunerile sale vor fi discutate in timpul unei „sesiuni extraordinare la nivel inalt” a ONU pe 2 septembrie 2010. Ele vor servi drept repere pentru conferinta internationala prevazuta sa aiba loc in octombrie la Nagoya ( Japonia), cand cele 193 de state semnatare ale CDB au avut in vedre sa-si fixeze noi obiective pana in 2020. Si atunci, o noua utopie sau un nou angajament? Indicatorii, absenti pana in momentul de fata, ar putea fi pusi in aplicare cu aceasta ocazie pentru masurarea progreselor realizate. Dar pentru moment, nicio sanctiune nu este prevazuta in cazul neatingerii acestor obiective.
Sursa www.actu.environnement
