Se prabusesc miturile despre alimentele modificate genetic: “mutantii” protejeaza mediul, agricultura clasica este mai toxica

Dezvoltarea plantelor modificate genetic a starnit, de-a lungul timpului, nesfarsite controverse. Publicul le-a intampinat cu ostilitate in Europa si cu speranta in SUA ori in tarile asiatice. Reactia consumatorilor a fost generata de campaniile de imagine, pro sau contra, plasate intre cele doua extreme: “aceste alimente vor salva lumea de la foamete” sau “vor imbolnavi pe toti cei care le vor consuma”. Studiile oamenilor de stiinta, mult mai nuantate, nu au gasit dovezi in sprijinul variantei apocaliptice.
agricultura clasica
Discutiile pe aceasta tema au fost inclinate in functie de diversi factori precum teama oamenilor de rand, importanta noii tehnologii, alaturi de posibilele ei avantaje si, in cele din urma, presiunile efectuate de cei care nu puteau beneficia de pe urma exploatarii comerciale a acestor alimente. Numarul mare de produse modificate genetic care au primit aprobarea de import in Uniunea Europeana, dar si cresterea comercializarii globale a produselor alimentare au dus la readucerea in discutie a avantajelor si dezavantajelor tehnologiei genetice.

Ingineria genetica este pe placul agricultorilor
Principalele avantaje ale alimentelor modificate genetic tin de dimensiunea economica. Timpul si costurile cultivarii acestor alimente au fost micsorate. Legumele “mutante” au fost concepute astfel incat sa fie rezistente sau chiar tolerante la erbicid, substanta chimica destinata uciderii buruienilor daunatoare agriculturii. Mai mult decat atat, acestea au dezvoltat rezistenta in fata insectelor ce afecteza plantele nemodificate genetic. Astfel a putut fi redusa cantitatea de pesticide, substanta care ucide insectele daunatoare agriculturii, lucru care a dus la scaderea costurilor de intretinere a recoltelor. De asemenea, efortul depus de fermieri este mai redus, iar sanatatea acestora nu mai este pusa in pericol de substantele chimice folosite. Impactul agriculturii asupra mediului este mai mic, odata ce cantitatea totala de pesticide folosite se reduce.

Fermele clasice produc mere cu pesticide
De cealalta parte, chimizarea folosita clasic in agricultura a redus biodiversitatea, afectand insectele si animalele care nu dauneaza culturilor, dar vin in contact cu pesticidele. Chiar si panza freatica este poluata de substantele toxice folosite pentru culturile “naturale”. Cu tehnologiile clasice nu se poate renunta insa la chimizare, culturile “bio” fiind accesibile doar celor foarte bogati. Daca moda “bio” se va extinde, sociologii se tem de o criza alimentara in tarile lumii a treia, proprietarii de pamant fiind tentati sa satisfaca piata din Occident, in defavoarea publicului local, ramas fara resurse. Un studiu recent demonstreaza ca, prin consumul de fructe si legume tratate chimic, o persoana este expusa, in medie, la circa 10 pesticide pe zi. In fruntea listei vegetalelor pline de chimicale troneaza fructele. Testele privind reziduurile de pesticide efectuate pe acestea au aratat ca piersicile, nectarinele, merele, capsunile, ciresele, strugurii si perele au un mare continut de chimicale, in majoritatea mostrelor. 97,3% dintre nectarinele testate au aratat prezenta pesticidelor, un procent similar fiind observat si in cazul piersicilor. De asemenea, 94,1% din merele testate au aratat prezenta chimicalelor. Cercetatorii nu au reusit pana in prezent sa stabileasca precis care sunt riscurile folosirii biotehnologiei. Dupa aproape doua decenii de exploatare, savantii nu au gasit efecte secundare provocate de consumul alimentelor “mutante”, si cu toate acestea cei mai conservatori oameni de stiinta sunt ingrijorati in legatura cu consecintele pe termen lung.

Biotehnologia, o stiinta cu o vechime de 8.000 de ani
Cu toate ca biotehnologia a inceput sa fie dezvoltata cu 8000 de ani in urma, oamenii considera ca aceasta, cat si ingineria genetica sunt un fenomen recent. Prima planta modificata genetic cu succes dateaza din anul 1983, cand o gena rezistenta la antibiotice a fost introdusa intr-o plantatie de tutun. Primul aliment modificat genetic, aprobat, a fost o rosie produsa de americani in 1994. Cu toate ca autoritatile nu au gasit vreo dovada ca rosia mutanta a prezentat un risc pentru sanatatea oamenilor si ca aceasta si-a pastrat continutul nutritional, produsul modificat genetic nu a fost comercializat decat pentru putina vreme. In 1996, s-a reinceput comercializarea produselor “mutante”, iar timp de 14 ani suprafetele de cultivare a acestor alimente au crescut exponential: in 2007, 114,3 milioane de hectare erau ocupate in lumea intreaga de plantatii de alimente modificate genetic, cu 12% mai mult decat in 2006. In prezent, 23 de tari au ales sa cultive astfel de plante, iar cercetatorii prezic ca pana in 2015 acest numar se va dubla.

Sursa: Gardianul

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,159FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente