Cateva dintre organizatiile de mediu au participat la dezbaterea organizata de „Adevarul” pe tema gestionarii deseurilor din PET. Reprezentantii societatii civile au propus si mobilizarea voluntarilor care sa vina in sprijinul Garzii de Mediu pe partea de control.
Miza campaniei initiate de cotidianul „Adevarul” este curatarea Romaniei de mormanele de PET-uri ce au invadat cursurile raurilor si campurile, contribuind masiv la asa-numita „poluare alba”.
Mobilul campaniei il reprezinta implementarea la nivel national a sistemului „buy-back”, de rascumparare a PET-ului, avand in vedere ca sistemul existent in momentul de fata, colectarea selectiva a deseurilor, nu deserveste decat o mica parte a populatiei.
Rezultatele sunt insa infime. Logica sitemului de rascumparare a sticlei din plastic este simpla: in momentul in care cetateanul isi cumpara apa, suc sau bere imbuteliate in sticle din plastic, isi poate recupera banii pe PET, daca aduce in schimb, la magazin, sticla din plastic goala, reciclabila.
Primul pas: cointeresarea
Pentru sustinerea campaniei, „Adevarul” a organizat o dezbatere cu membrii societatii civile. La intalnire au participat reprezentantii asociatiilor Salvati Dunarea si Delta, Eco-Civica, Viitor Plus, Copacul de Hartie, Kogayon, dar si Alexandru Radut, biolog preocupat de problematica reciclarii deseurilor din plastic.
Impreuna cu ziaristii au incercat sa dezbata care ar fi cea mai simpla cale de declansare a unei initiative civice, care sa aiba finalitate legislativa in ceea ce priveste introducerea sistemului de rascumparare a PET-ului. Motorul numarul unu al strangerii acestor deseuri este cointeresarea, deoarece constiinta civica si ecologica se dezvolta prin interesul trezit in randul populatiei, dar si prin masuri coercitive.
„Una dintre solutii este si recompensarea celui care doreste sa recicleze. In felul acesta poate fi stimulat”, si-a exprimat parerea in cadrul dezbaterii, Nicolae Radulescu-Dobrogea, reprezentant Eco-Civica.
Infrastructura, o problema in Romania
Sistemul functioneaza in Statele Unite ale Americii, in Canada si in unele tari din Europa, printre care Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia si Suedia. Potrivit Institutului pentru Reciclarea Ambalajelor, rata de reciclare pe segmentul deseuri din PET a crescut cu aproape 80% odata cu introducerea „buy-back-ului”.
Romania insa duce lipsa de infrastructura in ceea ce priveste reciclarea. In primul rand, vor trebui achizitionate instalatiile necesare functionarii sistemului de rascumparare a PET-ului, precum tonomatele sau presele. Aici, legiuitorul va trebui sa decida cine acopera costurile pentru crearea infrastructurii: distribuitorii de baturi imbuteliate in PET, lanturile de magazine care le comercializeaza sau statul?
Nicoleta Marin de la Kogayon a propus ca sistemul sa fie realizat la nivel de producator, care ulterior sa-si dezvolte o retea de reciclare. „Trebuie avut in vedere foarte clar cine sustine aceste costuri in conditiile in care stim ca o masinarie automata de colectare in magazine este in jur de 80.000 de euro”, a sustinut Claudia Catana, initiatoarea proiectului Copacul de Hartie. Pe de alta parte, Cristina Bucureasa, PR Manager la Salvati Dunarea si Delta, a spus ca producatorul nu va putea fi obligat sa se implice in acest sistem atata vreme cat i se ofera si alternativa colectarii selective.
In plus, Romania mai are o problema de logistica: lipsa unitatilor de reciclare. „Garantia pe PET este un detaliu. Ceea ce este in spate va determina succesul unui astfel de sistem. Noi avem un singur centru de reciclare a PET-urilor, la Buzau, care exporta fulgii in China. Dar China nu mai importa din octombrie nimic. Pe de alta parte la noi, nu intra in industrie fulgii pentru ca nu renteaza. Prin urmare, ce faci cu cantitatea imensa de PET-uri care se aduna? Niciun magazin nu va da vreun ban pe PET nimanui, daca mai departe nu are ce face cu ele”, a sustinut in cadrul dezbaterii Veronica Andronache de la Viitor Plus.
Una dintre solutiile „Adevarul” a fost legata de faptul ca odata ce exista materia prima in cantitati considerabile, vor exista stimulii pentru aparitia fabricilor de reciclare. In acest scop, legiuitorul ar putea avea in vedere acordarea de subventii celor ce intentioneaza sa intre in astfel de afaceri.
O alta modalitate ar fi introducerea unei alte taxe care sa sustina si reciclarea. Dar nimic nu poate incepe fara un studiu de fezabilitate, dupa cum sugereaza Nicoleta Marin de la Kogayon, chestiune cu care au fost de acord toti participantii.
Voluntarii „turnatori”
Nicolae Radulescu-Dobrogea a incercat sa gaseasca o solutie si pentru cantitatea imensa de PET-uri care s-a acumulat deja pe hectare intregi in tara noastra. „Acum vreau sa pun accent pe un aspect care ne scapa. E bine ca de-acum inainte sistemul va functiona in felul acesta, dar ce ne facem cu pogoanele de PET-uri care s-au adunat pana acum?”, se intreaba reprezentantul Eco-Civica.
Una dintre solutiile cu care toti participantii la dezbatere s-au pus de acord a fost folosirea unui numar foarte mare de voluntari pe de-o parte pentru ecologizare, pe de alta parte pentru control.
„Putem folosi voluntarii pe partea de control, sa vina in sprijinul Garzii de Mediu si nu numai pentru stransul gunoaielor”, sustine Claudia Catana. „Trebuie sa realizam o retea de -turnatori-, in sensul bun al cuvantului, care sa semnaleze locurile pline de gunoaie si pe cei care arunca deseurile la intamplare, asa cum functioneaza in Germania, acolo unde vecinul il paraste pe cel care nu da dovada de spirit civic”, incheie Radulescu-Dobrogea.
Opinii
Nicolae Radulescu-Dobrogea, de la Eco-Civica, sustine campania.
Veronica Andronache de la Viitor Plus sprijina campania atata vreme cat in spate exista o infrastructura.
Nicoleta Marin de la Kogayon crede ca este o propunere excelenta.
Claudia Catana, initiatoarea Copacului de Hartie, sprijina campania.
Cristina Bucureasa de la Salvati Dunarea si Delta va prezenta o pozitie a organizatiei dupa 22 septembrie.
Sursa: Adevarul
