Vladimir Rojanschi: „Colectarea selectiva a deseurilor poate functiona in paralel cu sistemul -buy-back-„

Prorectorul Universitatii Ecologice Bucuresti sustine ca in Romania, desi sistemul de colectare selectiva a deseurilor exista, nu se face cu cap. Potrivit lui Vladimir Rojanschi, o solutie pentru valorificarea PET-urilor este si responsabilizarea operatorilor de salubritate.PET-uri

„Adevarul”: Cum am putea rezolva problema PET-urilor aruncate la voia intamplarii in Romania?

Vladimir Rojanschi: Eu sustin si colectarea selectiva. In ansamblu, este o etapa din cadrul managementului integrat al deseurilor. Important este ca aceasta sa fie facuta cu cap. La noi inca nu este facuta cu cap pentru ca acele reglementari pentru transportul deseurilor si pentru beneficiarul final al reciclarii nu exista. Noi nu construim acest sistem de colectare pana la sfarsit. Romanii incep sa colecteze selectiv in saci, dar mai departe? Operatorii de salubritate le amesteca si totul se duce in depozitul de gunoi. Aceasta este nenorocirea.

Deci nici populatia, nici operatorii nu sunt stimulati sa selecteze gunoiul…

In mod normal, stimulul trebuie analizat de la sfarsit spre inceput in sensul in care granulele obtinute din polietilene sunt de interes pentru comertul exterior sau pentru alte activitati de productie. Granulele din PET ajung, din cate stiu eu, in cantitate foarte mare in China, dupa care se intorc la noi sub forma de canadiene. In aceste conditii, operatorul de salubritate este interesat sa aiba contract cu aceasta firma care colecteaza granule si sa aduca cantitatile ce-i convin lunar.

Operatorul de salubritate poate atunci sa actioneze cu succes, mai ales in zonele cu blocuri mari. Cel putin in sectorul in care locuiesc eu, functioneaza sistemul. In blocuri, omul de serviciu aduna de la ghena PET-urile puse separat, nu in tubulatura. El le aduna pentru ca intra in sarcina lui de serviciu si le da la masina de salubritate separat.

Apoi sunt duse la presa care le reduce considerabil volumul, dupa care sunt transportate la acele fabrici ce transforma PET-urile in granule. Deci ar exista un stimul financiar pentru operator. Eu am avut ocazia sa vad functionand acest sistem in Germania. La inceputul lunii, locuitorilor li se distribuie saci de diferite culori. Ei culeg separat gunoiul organic, asa-numitul „gunoi umed”, sticlele, hartia si plasticul. Intr-o zi vine operatorul si colecteaza doar sacii galbeni, care sunt dusi la platforma unde vor fi valorificate PET-urile, reintroducandu-le in circuitul economic. A doua zi colecteaza numai sacii albastri s.a.m.d.

Implementarea unui sistem de tip „buy-back” pentru recuperarea PET-urilor ar fi mai eficienta?saci colectare

Ar fi buna o reglementare ce prevade obligativitatea celui care desface sticla sa o returneze in schimbul unei garantii. Totusi, ce se intampla cu PET-urile colectate? Din punctul de vedere al responsabilitatii producatorului, problema este difuza. Este responsabil de aplicarea sistemului producatorul PET-ului propriu-zis sau cel de apa minerala? Aici se paseaza problema, iar atunci, ca sa rup nodul gordian, o dau in responsabilitatea operatorului, pentru ca el obtine bani din asta si isi valorifica activitatea suplimentar fata de tariful de salubritate in bloc.

Prin contractul pe care-l are cu fabrica producatoare de granule din sticle de plastic obtine niste bani. In concluzie, problema este la mijlocul lantului, intre producatorul de sticla de plastic si cel care vinde apa minerala. Sunt mai multi jucatori aici, cand in mod normal ar trebui sa fie unul singur care sa faca acest lucru. De aceea zic ca pentru PET-uri e mai buna metoda de colectare selectiva.

Pot functiona in paralel sistemele „buy-back” si cel de colectare selectiva a gunoiului?

Se poate face si acest lucru. Sistemul acesta este interesant nu la blocuri, ci la case. O familie poate pune cateva sticle in sacosa si daca are spirit civic le poate returna la magazin si gratuit. In Statele Unite exista la intrarea in magazine cate un aparat automat unde bagi PET-ul, care este imediat tocat si primesti banul pe loc.

Profil Vladimir Rojanschi

S-a nascut la Chisinau, in anul 1941.
In 1965 a absolvit Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Institutului de Inginerie Civila Bucuresti.
In 1974 a obtinut titulatura de doctor in domeniul „Alimentarea cu apa si epurarea apelor uzate”.
A fost mereu implicat in activitati de cercetare in scopul protectiei mediului. Din 2001 este prorectorul Universitatii Ecologice Bucuresti. In acelasi timp isi continua activitatea de cercetare si consultanta in domeniile in care s-a specializat. De asemenea, Vladimir Rojanschi este autorul multor lucrari stiitifice si carti de specialitate.
Este implicat in activitatea mai multor organizatii, printre care si Asociatia Romana a Apei.

Piesa de rezistenta in jocul PET-urilor: operatorul de salubritate

Ce parere aveti despre campania „Adevarul”, ce promoveaza implementarea unui sistem de tip „buy-back” pentru deseurile de PET-uri?

Merita sa incercati intai printr-un proiect pilot cu garantia pe PET. Sa vedem daca functioneaza. Trebuie intai creat lantul tehnologic care sa ajunga de la sticla mea din apartament pana la producator la fabrica. Pentru ca problema este ca acest lant nu se construieste prin operatorul de salubritate. El este piesa principala deoarece PET-urile colectate sunt pentru el o sursa de venit extraordinara.

Noi ne zbatem in prezent pentru depozitarea ecologica a deseurilor, ca sa nu luam amenzi de la Uniunea Europeana. Or, deja in Occident exista alte conceptii, alte preocupari, precum implementarea unui management integrat al deseurilor, ceea ce inseamna reducerea generarii de deseuri, reciclarea, compostarea. Din gunoiul organic, pe care il iau separat relizeaza compost si il duc pe camp. Scap in felul acesta de o mare parte din gunoiul ce merge la groapa. Avem apoi incinerarea cogenerativa si abia la sfarsit ramane depozitarea ecologica. Astfel, in Germania am alte cinci etape inainte. Noi suntem doar la inceputul capitolului „depozitare ecologica”.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *