Câteva dintre cele mai importante alianțe și organizații internaționale, europene și naționale, prezente in peste 100 de țări și-au unit astazi fortele și au formulat o serie de recomandări și solicitări catre Ministerul Mediului – România pentru a bloca noul concept de management integrat al deșeurilor care promoveaza instalațiile de tipul energie-din-deșeuri (Waste-to-Energy).

Organizațiile atrat atenția Ministerului Mediului cu privire la conflictul de interese generat de lobby-ul realizat de acesta in favoarea unor tehnologii depășite, costisitoare, ineficiente și incompatibile cu conceptul zero deșeu agreat de comunitatea internațională și economia circulară.

Poziție comună cu privire la noului concept de management integrat al deșeurilor promovat de Ministerul Mediului

Către Guvernul României, în atenția:
D-nei prim-ministru, Viorica Dăncilă,
D-nei vice prim-ministru, ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu,
D-lui ministru al cercetării și inovării, Nicolae Hurduc,
D-lui ministru al energiei, Anton Anton,
D-lui ministru al economiei, Nicolae Bădălău,
D-nei ministru al sănătăţii, Sorina Pintea,
D-lui ministru pentru relaţia cu Parlamentul, Viorel Ilie,

Organizațiile semnatare își exprimă îngrijorarea cu privire la noul concept de management integrat al deșeurilor promovat de Ministerul Mediului atât prin declarații oficiale, cât și cu ocazia vizitelor recente efectuate la nivelul Autorităților Publice Județene și Locale.

Conform Ministerului Mediului: „Prin lansarea noului concept de management integrat al deșeurilor, dorim să implementăm principiile economiei circulare, astfel încât România să devină un exemplu de bune practici la nivel european. Suntem deja în fază avansată cu pregătirea celor două proiecte pilot care vor fi realizate anul viitor. Ulterior, conceptul se va extinde la nivel național, prin dezvoltarea instalațiilor existente cu tehnologie de ultimă generație. Finanțarea se va realiza printr-un mix care cuprinde fonduri europene, Fondul pentru Mediu și surse locale.

Salutăm inițiativa Ministerul Mediului de a promova economia circulară în România. Însă, soluțiile promovate ca fiind „zero deșeu” nu sunt conforme cu principiile Zero Deșeuri/Zero Waste agreate la nivel internațional. Mai mult, Ministerul face lobby în favoarea instalațiilor de tipul energie-din-deșeuri (Waste-to-Energy), atât la nivel național, cât și la nivelul autorităților publice locale, în flagrant conflict de interes, nelăsând la latitudinea Autorităților publice locale alegerea soluției celei mai eficiente pentru rezolvarea problemei deșeurilor la nivel local.

Reamintim Ministerului Mediului că rolul acestuia este de a transpune legislația europeană și de a promova principiile economiei circulare, prin asigurarea unui cadru legislativ eficient în vederea evitării unui nou infringement și a penalităților asociate acestuia. Rolul Ministerului Mediului nu este acela de a promova tehnologii cu dedicație, ci de a verifica modul în care legislația este implementată la nivel național și local. Implementarea revine autorităților publice locale și operatorilor economici, după caz, conform principiilor descentralizării și autonomiei administrației publice locale.

Ce concept “nou” propune Ministerul Mediului?

În ceea ce privește colectarea deșeurilor, Ministerul Mediului promovează același sistem ineficient de colectare a deșeurilor municipale, pe două fracții (umed și uscat).

În ceea ce privește tratarea, sunt propuse stații de Tratare Mecano-Biologică  (MBT), inspirate de tehnologia cipriotă din Limassol. Or, începând cu 2028, materialele obținute în urma tratării în stații MBT nu vor putea fi incluse în cantitățile raportate pentru țintele de reciclare stabilite de Comisia Europeană.

În ceea ce privește eliminarea deșeurilor, Ministerul promovează producerea de RDF,  (combustibili alternativi obținuți din deșeuri), care este fracția pre-tratată de deșeuri, destinate incinerării. Mai mult, Ministerul propune tehnologii de tipul „energie-din-deșeuri/Waste to Energy”, precum: piroliză, gazeificare, arc de plasmă.

Cu alte cuvinte, aceste tehnologii contribuie la perpetuarea aceluiași status-quo ineficient.

De ce nu se aliniază strategia Ministerului Mediului la politicile de mediu promovate de UE și la principiile Zero Deșeuri/Zero Waste” agreate la nivel internațional?

Tehnologiile enumerate mai sus sunt promovate, în mod înșelător, sub conceptul de „zero deșeu”. În realitate, instalațiile de tipul „energie-din-deșeuri/Waste to Energy” sunt excluse din definiția agreată și promovată de rețeaua internațională și națională Zero Waste.  Strategia “zero deșeuri/zero waste” a fost concepută ca set de soluții/măsuri care implementate coroborat pot conduce la evitarea depozitării în gropi de gunoi și incinerării de orice fel.

Prin concentrarea eforturilor în direcția eliminării deșeurilor în locul reciclării și/sau re-proiectării lor, nu este respectat principiul cheie al economiei circulare, și anume principiul de prevenire și reducere a cantității de deșeuri reziduale generate.

Măsurile propuse de Ministerul Mediului susțin păstrarea aceluiași status quo ineficient, care va face imposibilă atingerea de către România a țintelor asumate la nivel European. Mai mult, Ministerul Mediului confundă deșeurile mixte cu biodeșeurile, pretabile pentru compost sau biogaz care, potrivit noii legislații europene pe economie circulară, trebuie colectate separat la sursă (din ușă-în-ușă).

Strategia propusă de către Ministerul Mediului promovează instalațiile de tipul energie-din-deșeuri (Waste-to-Energy), prezentându-le drept soluții profitabile pentru remedierea crizei deșeurilor. În realitate, datele existente infirmă revendicările care susțin că piroliza și/sau gazeificarea reprezintă varianta „curată” la incinerarea convențională, întrucât și aceste tehnologii generează noxe și pun în pericol mediul și sănătatea comunităților din proximitate și nu numai, mai ales deoarece România nu are un standard independent de monitorizare a emisiilor de dioxine și furani!

În continuare, vă prezentăm o serie de argumente care contrazic soluțiilor propuse de Ministerul Mediului:

  • Arderea materialelor din plastic (inclusiv arderea gazelor rezultate din gazeificare) inseamnă arderea de combustibili fosili. Deșeurile municipale și asimilabile nu sunt o sursă de energie regenerabilă, deoarece constau din materiale finite. Distrugerea prin ardere sau îngropare a acestor materiale creează o cerere pentru alte ‘deșeuri’ încurajând mineritul și exploatarea resurselor primare.
  • Conform unui raport recent, miliarde de dolari au fost investite și irosite în soluțiile bazate pe gazificare și piroliză. De asemenea, au fost identificate probleme cu emisiile de dioxine la instalațiile europene;
  • Aceste instalații nu funcționează conform așteptărilor și promisiunilor, irosind timp și resurse care ar putea fi mai eficient folosite pentru reducerea cantităților de plastic;
  • Chiar dacă aceste noxe sunt captate sau neutralizate cu succes, acestea se vor regăsi în produse secundare precum cenușa volantă, zgura și apele uzate;
  • Conform unui studiu realizat de ACC în 2012, tehnologiile existente permit captarea emisiilor poluante în cenușă, zgură și în apele reziduale, însă ulterior acestea necesită, la rândul lor, tratare specială în scopul controlării toxicității, precum și depozitarea în condiții de siguranță.
  • Deșeurile amestecate tratate prin piroliză și gazeificare generează emisii de poluanți organici persistenți (POP), incluzând dioxinele și bifenili policlorurați (PCB), precum și emisii de plumb, arsenic, mercur, hidrocarburi, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf;
  • Potrivit unui studiu recent, combustibilii obținuți din piroliză generează mai multe emisii decât motorina, mai mult sulf decât benzina și motorina, precum și dioxine și metale grele;
  • Pentru a obține energie-din-deșeuri, tehnologiile moderne consumă inițial mai multă  energie atât în etapa de pre-tratare a deșeurilor (MBT cu bio-uscare), cât și în menținerea unui mediu lipsit de oxigen, ambele procedee fiind puternic energofage;
  • Tehnologiile de tipul energie-din-deșeuri (Waste-to-Energy) au costuri de operare ridicate și generează foarte puține locuri de muncă, comparativ cu programele axate pe măsuri de prevenire și reciclare;
  • Aceste tehnologii s-au dovedit a fi incapabile de a genera atât cantitatea de energie, cât și veniturile estimate. În plus, au depășit în repetate rânduri limitele de emisii; totodată, în practică, astfel de instalații au avut frecvent nevoie de subvenții publice;
  • Energia obținută prin piroliză are un cost aproape triplu comparativ cu cel al energiei fotovoltaice: 1 kw de energie produs prin piroliză costă între 8.000 și 11.500 USD;
  • Tehnologiile de tipul „energie-din-deșeuri” (Waste to Energy) sunt incompatibile cu conceptul de economie circulară, întrucât susțin un sistem liniar: exploatare, producție, transport, consum și, mai apoi, distrugere.

Un alt argument împotriva tehnologiilor Energie-din-deșeuri/ Waste-to-Energy este acela că dacă România își va atinge obiectivele asumate la nivel european privind colectarea separată și reciclarea, cantitatea de deșeuri reziduale rămase nu va avea suficientă capacitate calorică pentru a susține tehnologiile de valorificare energetică care, în mod normal, trebuie alimentate pe o perioadă de 20-40 de ani pentru a putea permite recuperarea investiției. Consecința acestui fapt va consta fie în încurajarea importului de deșeuri și transformarea României în groapa de gunoi a Europei, fie în incinerarea deșeurilor colectate separat destinate reciclării, sau în cel mai rău caz ambele.

Pe termen lung, investiția în aceste instalații, cu sau fără recuperare de energie, se va dovedi nu doar poluantă, ci și neprofitabilă, prin creșterea taxelor pentru serviciile de gestionare a deșeurilor, irosindu-se astfel banii cetățenilor.

Cum poate Ministerul Mediului sprijini tranziția României către o economie circulară?

Ministerul Mediului ar trebui să propună măsuri pentru prevenirea generării de deșeuri și pentru colectarea separată la sursă (din ușă-în-ușă), inclusiv a biodeșeurilor, în acord cu legislația pe Economie Circulară adoptată la nivel european și cu strategia Zero deșeuri / Zero Waste.

Pentru atingerea obiectivului de PREVENIRE, recomandăm politici publice și investiții în:

  • Cercetare: înființarea de centre de cercetare pentru analizarea fracției reziduale și identificarea deșeurilor care nu pot fi reparate, refolosite, reciclate sau compostate, în vederea re-proiectării lor. Astfel de măsuri vor stimula industria să regândească designul produselor pe care le pun în vânzare, precum și să scoată de pe piață anumite produse;
  • Infrastructură: înființarea de centre de minerit urban pentru deșeuri voluminoase, deșeuri din construcții și demolări, electronice, electrice etc., cu focus pe reparare reutilizare, reintroducerea pe piață, reciclare;
  • Industrie: scheme de Responsabilitate Individuală a Producătorului, sisteme viabile de garanție-returnare, cerințe de eco-design pentru produse nou introduse pe piață (producție/reproiectare de produse reparabile, refolosibile, reciclabile sau compostabile);
  • Facilități fiscale pentru încurajarea măsurilor de prevenire: scheme de finanțare pentru modele de afaceri și sociale circulare, scheme de ajutor de stat pentru servicii și produse sustenabile și pentru rețele de reparații (croitori, pantofari etc.), reduceri de TVA pentru produse/materiale reparate, magazine zero deșeuri, pentru comerțul la vrac și/sau produsele artizanale confecționate local; penalități pentru produse de unică folosință și/sau chiar interzicerea produselor de unică folosință, care nu pot fi reciclate, în afara celor medicale sau cele cu regim special.  
  • Educație pentru un consum responsabil.

Pentru o COLECTARE eficientă și obținerea unor resurse de calitate superioară pentru reciclare materială, recomandăm următoarele măsuri:

  • Separarea în propria locuință, pe cel puțin 5 fracții (metal/plastic, hârtie/carton, sticlă, biodegradabil, rezidual/mixt);
  • Colectarea separată, la sursă, în zile diferite, a deșeurilor sortate.
  • Taxarea: Implementarea sistemului plătești-pentru-cât-arunci (PAYT). Recomandăm implementarea PAYT după realizarea unui sistem de colectare separată la sursă funcțional.
  • Educație, monitorizare, amenzi.

Propunem TRATAREA deșeurilor cu asigurarea unui impact minim asupra mediului și sănătății cetățenilor, ținând cont de caracterul diferit al acestora:

  • Biodegradabil: suport pentru programe de realizare a compostului în propria gospodărie, investiții în instalații de compost industriale (tratare aerobă), biodigestoare (tratare anaerobă), instalații pentru producerea de biocombustibil din ulei alimentar uzat;
  • Reciclabil/Uscat: creșterea capacității de reciclare, în special în cazul sticlei;
  • Mixt/Umed/Rezidual: investiții în stații MRBT (recuperare materială, tratare mecano-biologică), pentru o mai bună gestionare a deșeurilor amestecate și pentru creșterea cantității de materiale recuperate pentru reciclare. Descurajarea investițiilor în instalații de tratare mecano-biologică (MBT), care au drept rezultat producerea de RDF pentru incineratoare sau pentru fabrici de ciment.

În prezent, România are oportunitatea de a implementa mult mai ușor strategii în vederea tranziției către economia circulară. Acest lucru este posibil întrucât România generează cu circa 40% mai puține deșeuri comparativ cu țările nordice sau vestice și nu are încă instalații de valorificare a deșeurilor municipale și asimilabile.

Solicităm Ministerului Mediului și Guvernului:

  • Renunțarea la instalațiile de valorificare energetică, dacă se dorește cu adevărat atingerea țintelor asumate la nivel european și evitarea penalităților asociate unui potențial infringement;
  • Respectarea recomandărilor Comisiei UE exprimate prin COM 34/2017, privind evitarea folosirii fondurilor publice pentru investiții în construirea instalațiilor de tipul energie-din-deșeuri (Waste-to-Energy), întrucât sunt ineficiente, costisitoare și mai poluante pe termen lung;
  • Respectarea obligațiilor legale privind consultarea publică, nediscriminatorie, a tuturor părților interesate, inclusiv a organizațiilor neguvernamentale;
  • Adoptarea de măsuri și soluții care să garanteze protejarea sănătății cetățenilor și a mediul înconjurător.

Organizațiile semnatare solicită  Ministerului Mediului să ia în considerare aspectele evidențiate mai sus, pentru ca planul de gestionare a deșeurilor să promoveze cu adevărat trecerea către o economie circulară, în conformitate cu legislația recent adoptată la nivel european privind deșeurile.

Semnatari,

Agent Green
Alianța Globală pentru Alternative la Incinerare (GAIA)
Asociația 2Celsius
European Environmental Bureau  (EEB)
Energy Justice Romania
Terra Mileniul III
Zero Waste Europe (ZWE)
Zero Waste Romania (ZWRo)

Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA) este cea mai mare alianţa globală, formată din peste 900 de grupuri de acţiune la firul ierbii, prezentă în 95 ţări, inclusiv în Romania, care militează pentru stoparea incineratoarelor și promovează alternative sigure, sustenabile şi echitabile. In ultimii 20 de ani, campaniile GAIA au dus la stoparea a peste a 150 de proiecte de incinerare, dintre care peste 80 doar în Europa.

European Environmental Bureau (EEB) este cea mai mare rețea de organizații de mediu din Europa. În prezent, ea cuprinde aproximativ 150 de organizații membre din peste 30 de țări, incluzând toate statele membre ale UE, reprezentând aproximativ 30 de milioane de membri și susținători individuali.

Zero Waste Europe (ZWE) este o organizație umbrelă care încurajează comunitățile rurale și urbane să-și regândească relația cu resursele. Rețeaua reunește grupuri locale și municipalități prezente în 28 de țări ale UE. În prezent, ZWE este singura organizație paneuropeană specializată în probleme legate de gestionarea deșeurilor, din etapa de prevenire până la cea privind eliminarea acestora, la nivel local și  european.

Energy Justice Romania este o rețea formată din 20 de  organizații neguvernamentale și grupuri informale la firul ierbii, care sprijină comunităţile ameninţate de incineratoare de deșeuri, cu sau fără  recuperare de energie și depozite de deșeuri.

2 Celsius este o organizație europeană de mediu care acționează pe două modele geografice: 2Celsius Network și 2Celsius Association. Asociația 2Celsius se axează pe aspecte locale, încurajând educația ecologică non-formală, elaborarea de politici adresând schimbările climatice, susținerea dezvoltării durabile și instruiri tinerilor.

Zero Waste Romania este o rețea națională, independentă, formată din de ONG-uri, grupuri locale și experți specializați in economie circulară și gestionarea deșeurilor.

Asociația AGENT GREEN este o organizație neguvernamentală nonprofit dedicată protecției mediului, înființată în 2009 în România și axată pe investigarea delictelor de mediu, vizând expunerea strategică a acestor infracțiuni și promovarea soluțiilor pentru protejarea naturii și asigurarea bunăstării generațiilor viitoare.

Terra Mileniul III este o organizație de mediului care promovează programe de dezvoltare sustenabilă la nivel național și internațional în domeniul energiei, transportului și schimbărilor climatice.

 

Referințe:

  1. America Chemestry Council, Environmental and Economic Analysis of Emerging Plastics Conversion Technologies, Final report, 2012, available online at: https://plastics.americanchemistry.com/Sustainability-Recycling/Energy-Recovery/Environmental-and-Economic-Analysis-of-Emerging-Plastics-Conversion-Technologies.pdf
  2. Thomas Stringfellow, An imaginary evaluation of Waste-to-Energy Technologies, 2014, available online at: https://www.renewableenergyworld.com/articles/2014/01/an-independent-engineering-evaluation-of-waste-to-energy-technologies.html
  3. Federal Environment Agency Germany, M. Gleis. Challenge or failure – A critical review on gasification and pyrolysis techniques for thermal treatment of waste, Berlin, May 2011
  4. Ioannis Kalargaris, Guohong Tian, Sai Gu, Experimental evaluation of a diesel engine fuelled by pyrolysis oils produced from low-density polyethylene and ethylene–vinyl acetate plastics, 2015, Published by Elsevier B.V., available at: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0378382017300929?via%3Dihub
  5. Comisia Europeană, Rolul Energiei din Deșeuri – Waste to Energy – în economia circulară (COM 34).
  6. Organizatia Mondiala a Sanatatii, Dioxins and their effects on human health, 2016
  7. Connett Paul, Untrashing the Planet One Community at a Time: The Zero Waste Sollution, 2013.
  8. ZWIA: Definiția Zero Waste http://zwia.org/standards/zw-definition/.
  9. Pachetul de economie circulară al Comisiei Europene, disponibil online la: http://ec.europa.eu/environment/circular-economy/.
    10. Rise project, Organized Crime and Corruption Reporting Project, Cement’s Dirty Business  https://www.occrp.org/en/documentaries/cements-dirty-business/.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here