Pana in 2015, uzina de celuloza si hartie trebuie sa-si retehnologizeze liniile de productie astfel incat sa poata primi aviz de mediu

Zona orasului Dej e cunoscuta pentru fumul cenusiu ce se aseaza sub forma de praf peste case. Oamenii spun ca apa si solul sunt mai poluate ca in alte parti.

Ani la rand, apropierea de municipiul Dej era marcata de coloane uriase de fum cenusiu. Suspensiile toxice din aer se depuneau pe case, pe terenuri agricole si in plamanii oamenilor. Chiar daca astazi furnalele vechi au fost dezafectate in mare parte, problemele de mediu nu s-au rezolvat. Apa si solul au ramas infectate cu substante poluante.

Retehnologizarea mai dureaza sapte ani

Cea mai mare sursa de poluare era sectia de celuloza chimica, care a fost desfiintata, iar activitatea reorganizata, dupa ce combinatul a intrat in reorganizare judiciara, sub actionariatul privat, exclusiv romanesc, al Grupului Serviciile Comerciale Romane. In total, combinatul Somes Dej mai are acum 750 de angajati. Proprietarii actuali ai combinatului sustin ca problemele poluarii vor fi rezolvate in circa sapte ani.

Dupa cum ne-a declarat managerul general Adrian Itu, combinatul avea tehnologii invechite, energofage, care puneau probleme serioase asupra consumurilor de materii prime si combustibili.

Noul actionariat a decis continuarea investitiilor si s-a solicitat autorizatia integrata de mediu. In conformitate cu negocierile cu Uniunea Europeana la capitolul de mediu, acceptate pentru majoritatea fabricilor de celuloza din tara, a fost convenit impreuna cu Ministerul Mediului un program esalonat pana in anul 2015.

Combinatul trebuie retehnologizat in urmatorii sapte ani

Aer ceva mai curat

Prima etapa a programului a rezolvat partial problema legata de puritatea aerului. Montarea unui electrofiltru cu eficacitate ridicata, la cuptorul de regenerare, a redus numarul emisiilor de pulberi. „Investitia a costat circa 1,4 milioane euro”, ne-a spus Adrian Itu.

Problema gazelor de ardere si a puritatii aerului va fi rezolvata complet, doar dupa colectarea completa a gazelor necondensabile urat mirositoare, de la instalatia de fierbere si spalare a celulozei.

Potrivit pogramului de conformare, aceasta etapa se va incheia la sfarsitul anului 2015. Localnicii spun insa ca au scapat de fumul gros si intepator, dar nu de tot. Seara, acesta inca se mai vede.

Apa trebuie declorurata prin instalatii de albire

O mare problema in zona e clorul in exces din apa. In prezent, apele poluate in procesul tehnologic de fabricare a celulozei si a cartonului se trateaza prin trei circuite interioare de canalizare, inainte de a fi retrimise in apele Somesului. Ele sunt botezate sugestiv, in functie de agentul poluant, de circuitul colorat sau slab colorat. Parametrii de tratare nu se incadreaza insa in normele europene.

Termen: 2013

Acest lucru se va intampla abia la sfarsitul anului 2013, cand va fi montata o instalatie de albire fara clor. Instalatia va costa circa sapte milioane euro. Apa va fi mai curata si dupa deschiderea unei noi halde de deseuri din comuna Caseiu, care va limita poluarea solului si a retelei freatice.

Montarea unui cazan termic auxiliar, prevazuta pentru sfarsitul anului 2010, va rezolva incinerarea tuturor deseurilor organice nepericuloase. Investitia va costa sase milioane euro si va asigura reducerea semnificativa a consumului de gaz.

Sunt necesare imprumuturi pentru retehnologizare

Dupa cum ne-a declarat Adrian Itu, nu va fi asteptat termenul limita, pentru rezolvarea problemelor de mediu. Utilajele sunt vechi si energofage. „Nu vom rezista noi financiar, daca vom continua in acest ritm.
Suntem in negocieri pentru contractarea unui imprumut, pentru a rezolva la pachet mai multe probleme simultan”.

Potrivit lui Itu, actionariatul a decis modernizarea tehnologiei, pentru eficientizarea productiei.
O consecinta directa va fi si rezolvarea problemelor de mediu. „Vor fi investiti pentru retehnologizare circa 60-70 milioane euro, din care cele specifice de mediu depasesc 35 de milioane euro”, ne-a spus Itu.

Productia e asigurata

Productia de celuloza si hartie merge in cea mai mare parte in tara. Din cele 70 mii tone de celuloza pe an, doar o treime e comercializeaza. Sunt parteneri traditionali in Franta, Germania si Italia. Costurile inca sunt competitive, dar vor fi si mai interesante dupa ce vor fi modernizate liniile tehnologice. Mai departe se produc in fabrica 50 de mii de tone pe an de cartoane.

Amenzi de la Apele Romane

Poluarea din partea Somes SA Dej este urmarita de angajatii unitatii, de inspectorii Primariei din Dej, de cei ai Agentiei Regionale de Mediu si cei ai Administratiei Nationale Apele Romane- Directia Apelor Somes Tisa (DAST).

Potrivit Biroului de presa al DAST, apele din Somes, din zona Urisor, in care se devarsa apele reziduale de la Combinatul de celuloza, sunt de calitate ecologica moderata. Au fost inregistrate mai multe depasiri ale incarcarilor organice in lunile martie, mai si iunie 2007 si ianuarie 2008, penalitatile depasind 800 de lei.

Productia e controlata printr-un pupitru de comanda

Fabrica a fost deschisa acum 40 de ani

Fabrica a fost infiintata in anul 1963. In anii de glorie socialista, aici lucrau peste 3.500 de angajati

Practic pe langa unitatile militare si exploatarea de sare, Dejul traia in special din Combinatul de Celuloza si Hartie

In cadrul combinatului era si o sectie de celuloza chimica. Aceasta polua foarte mult mediul

Tratarea apelor reziduale era facuta superficial, adesea canalizarea deversand reziduri netratate, direct in Somes

Accidentele ecologice se tineau lant

Acum trei ani, in urma unui accident ecologic, Greenpeace a descins la Dej, unde a initiat o actiune demonstrativa, oferind conducerii de atunci a Combinatului un butoi cu apa reziduala deversata in Somes

Reclamatii catre primarie

Inspectorii Primariei din Dej primeau frecvent reclamatii scrise si telefonice, din partea cetatenilor, in special legate de poluarea aerului.Anul trecut, acestea erau la ordinea zilei. In acest an, cele mai multe reclamatii au fost in luna ianuarie, cand apele reziduale provenite din statia de epurare s-au revarsat pentru terenurile agricole din zona.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here