Romanii reactioneaza pozitiv fata de sortarea gunoiului, reflecta un studiu IMAS privind colectarea selectiva. Spun ca inteleg conceptul si chiar il aplica, dar la proba practica o mare parte dovedeste ca nu stie unde sunt centrele pentru gunoiul sortat si nici nu se simte prea motivata sa foloseasca tomberoanele pentru plastic, sticla si hartie. In plus, putini au acces la centre de profil.

In 2007, anul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, 3,5% din romani erau conectati la puncte de colectare selectiva, conform datelor prezentate ieri intr-o conferinta de presa, de presedintele Eco Rom Ambalaje, Mugurel Radulescu. Potrivit lui Radulescu, anul trecut existau 21 de acorduri cu autoritatile locale, iar 700.000 de persoane aveau acces la punctele de separare a gunoiului. Un studiu realizat la sfarsitul lui 2007 reflecta, pe de alta parte, ca 94% din populatia care are in preajma un astfel de centru a auzit de separarea deseurilor si 80% chiar a adoptat deja regulile de sortare. Desi datele IMAS par optimiste, directorul general al institutului, Doru Petruti, a lasat sa se inteleaga ca situatia nu e atat de buna. „Peste 90% au auzit de col
ectare selectiva, dar nu inseamna neaparat ca inteleg conceptul. Astfel, dintre cei intervievati doar 20% stiu elemente concrete despre sortarea deseurilor”, a explicat Petruti. In plus 60% din populatia care locuieste la cel mult 500 de metri de tomberoanele pentru sticla, plastic si hartie nu stie ca exista o lege pentru separarea deseurilor, iar 42% nu-si aminteste de punctele de colectare, desi pe baza „criteriului proximitatii ar fi trebuit sa fi vazut un asemenea centru,” a mai spus directorul IMAS. Principalele motive pentru care romanii nu apeleaza mai des la regulile colectarii selective sunt comoditatea (56%) si lipsa de informare (42%). Mai mult, doi din zece romani cred ca lipsa unui beneficiu determina atitudinea delasatoare a populatiei in privinta sortarii gunoiului. Studiul IMAS a fost realizat in perioada noiembrie-decembrie 2007, in zece localitati unde exista programe de selectare a gunoiului. Cercetarea s-a efectuat in doua etape, atat la domiciliul intervievatilor (pe un esantion 406 de persoane), cat si la punctele de colectare (pe un esantion de 806 de persoane). Marjele de eroare ale celor doua cercetari sunt de +/- 4,8%, respectiv +/-3,5%.

Amendarea populatiei, principala solutie
Trei din zece romani intervievati de IMAS considera ca amenzile ar fi o buna solutie pentru a se implica activ in programul de colectare selectiva. Ministrul mediului si dezvoltarii durabile, Atilla Korodi, declara ca pedepsirea populatiei este dificila. „In privinta sanctiunilor, dezbaterile sunt fara sfarsit. Chiar daca perceptia despre coercitie, reflectata in studiu, este importanta, nu ajungem la un consens pentru stabilirea unor amenzi”, a afirmat Korodi. Totodata acesta s-a plans ca autoritatile locale nu sunt deschise catre proiecte in managementul deseurilor. „Oferim proiecte de finantare tuturor judetelor care nu realizeaza investitii din fonduri private. Nu sunt incantat de raspunsul autoritatilor locale, pentru ca o parte din acestea inca ezita sa utilizeze fondurile publice pentru programele de gestionare a deseurilor si opteaza pentru module mai mici ale acestora, de tipul gropilor ecologice”, a afirmat ministrul mediului.
Sursa: Gardianul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here