Cotatia actiunilor Gabriel Resources a coborat la Bursa din Toronto, cu aproape 15%, inregistrand cel mai scazut nivel din ultimii doi ani si jumatate, noteaza Mediafax. Titlurile companiei canadiene au incheiat sedinta de tranzactionare de marti la 1,38 dolari canadieni, in scadere cu 21 de centi, dupa ce au fost cotate cu 1,35 dolari canadieni pe unitate. John Hayes, analist la Bank of Montreal, a revizuit in scadere ratingul pentru actiunile Gabriel, la „neperformante” de la „performante la nivelul pietei”, citand incertitudinile sporite cauzate de pierderea acestui certificat important de descarcare arheologica.
In opinia analistilor, motivul scaderii actiunilor la Bursa din Toronto ar fi putut fi determinat de decizia data cu numai o zi inainte de Curtea de Apel Brasov, prin care s-a anulat unul dintre certificatele de descarcare arheologica pentru proiectul minier Rosia Montana. Potrivit unui comunicat remis presei de organizatia non-profit Alburnus Maior, documentul declarat nul, viza Masivul Carnic din Muntii Apuseni.
Aratand ca decizia Curtii de Apel Brasov nu este definitiva, reprezentantii Gabriel Resources si-au exprimat intentia de a folosi caile de atac. De altfel, sustin ei, compania canadiana a inceput demersul pentru redobandirea certificatului de mediu dupa ce autoritatile romane au suspendat procesul de autorizare pentru proiectul minier Rosia Montana, in luna septembrie.
Fostii guvernanti, vinovati de evolutia proiectului
La inceputul acestei luni, presedintele AVAS, Teodor Atanasiu, isi exprima nemultumirea fata de controversatul proiect minier, sustinand ca acesta nu este in conceptul dezvoltarii durabile din Europa, odata ce nu este vorba despre „o dezvoltare care sa dureze pentru generatii”, ci una „pe care o foloseste repede o generatie in dauna urmatoarelor”.
„Acesta a fost un concept care a lipsit Romaniei si de aceea avem mari orase industriale pustiite. Din acest motiv avem adevarate bombe ecologice in Romania”, a afirmat Atanasiu, considerandu-i vinovati de evolutia proiectului de la Rosia Montana pe „fostii guvernanti care au aprobat conditiile in care sa se realizeze aceasta investitie”.
Proiectul minier de la Rosia Montana este propus de compania Rosia Montana Gold Corporation, in care parteneri sunt statul roman prin Minvest Deva (cu 19,3%) si firma canadiana Gabriel Resources (80%), restul de 0,7% din capitalul companiei fiind detinut de diverse persoane fizice.
„In 2010, vom incepe exploatarea zacamintelor”
Procedura de avizare a proiectului a fost suspendata la 13 septembrie, ministrul Mediului sustinand ca certificatul de urbanism ar fi nul de drept. Cu toate acestea, Gabriel Resources, care detine 80% din Rosia Montana Gold Corporation SA, a estimat ca ar trebui sa primeasca autorizatia de constructie in primul trimestru din 2008, ceea ce ar permite imediat demararea lucrarilor si exploatarea efectiva a zacamantului din primul trimestru din 2010.
Rosia Montana Gold Corporation intentioneaza sa exploateze timp de aproape 20 de ani zona de la Rosia Montana, anuntandu-si intentia de a extrage cateva mii de tone de aur si argint prin procedeul de cianurare. Compania romano-canadiana doreste sa initieze o investitie de aproape un miliard de dolari, pentru exploatarea celui mai mare zacamant auro-argintifer din Europa, rezerva estimata de specialisti la aproximativ 331 de tone de aur si 1.600 de tone de argint.
Proiectul a atras opozitia organizatiilor ecologiste, dar si a Academiei Romane sau a statului maghiar, care se teme de un nou accident precum cel din 2000, atunci cand apele Tisei au fost poluate masiv cu cianuri scurse dintr-o uzina de prelucrare a aurului de la Baia Mare.
Sursa: Curierul National