Sondajele releva faptul ca aproape jumatate din oameni au un animal de companie, iar majoritatea posesorilor le considera membri ai familiei.
Ultimul secol a adus o adevarata schimbare de atitudine vizavi de locul unui animal de companie, care, sustin psihologii, a devenit un adevarat partener cu drepturi in cadrul familiei. Cainele sau pisica devin din ce in ce mai mult entitati carora li se recunosc personalitatea si drepturile.
In mod firesc, psihologii si-au pus intrebarea de ce oamenii asimileaza animalul de companie unui membru al familiei si de ce prezenta acestor fiinte in preajma este atat de importanta pentru atat de multi oameni? Se pare ca relatia om-animal corespunde cel mai bine nevoilor psihosociale ale celor care au un prieten necuvantator.
In primul rand, ordinea si controlul asupra vietii unui animal (sarcina de a se ingriji de acesta), relatiile interpersonale (prietenie), cunoasterea ciclurilor vietii, rolul social (sarcina de a fi stapanul responsabil al animalului) si, nu in ultimul rand, activitatea fizica (plimbari si joaca). Toate acestea contribuie la cresterea increderii in puterile proprii.
„Familiaritatea om-animal, nascuta din domesticirea cainelui si a pisicii, este generata de faptul ca omul este fundamental o specie maternala”, sustine Dominique Lestel, filosof si etolog francez. „Adoram sa avem grija de altii, in special de animale”. Pe de alta parte, explica Lyonel Rossant, medic pediatru la un spital din Nice – Franta, cu ajutorul animelelor, oamenii invata sa comunice. De multe ori, mai ales in cadrul familiilor fara copii, adultii sufera de ceea ce veterinarii comportamentalisti numesc „antropomorfism excesiv”, adica animalul de companie este confundat cu un bebelus si i se acorda mai multa atentie decat are nevoie.
Binefacerile zooterapiei
Un studiu efectuat de Universitatea Pensylvania a demonstrat efectele benefice ale terapiei cu ajutorul animalelor. Astfel, in mod normal, cand o persoana discuta cu alta, se produce o crestere a tensiunii arteriale. Aceste cresteri ale tensiunii arteriale pot atinge chiar valori ce se incadreaza in zona hipertensiunii. Pe de alta parte, in timp ce o persoana vorbeste cu un animal de companie, tensiunea arteriala ramane neschimbata sau poate chiar sa scada mai mult decat in momentele in care acea persoana se relaxeaza.
De obicei, in timp ce oamenii vorbesc cu animalele, le si ating. Atingerea este un mijloc de comunicare ce poate fi extrem de eficient, mai ales impotriva stresului. Acest fapt este posibil din cauza ca limbajul utilizat fata de animal este mult mai lent, mult mai bland si cu o tonalitate ridicata.
De asemenea, sirurile de cuvinte sunt mult mai scurte. Un astfel de limbaj este asociat cu scaderea tensiunii arteriale. S-a demonstrat, de altfel, ca simpla prezenta a unui animal in preajma, chiar fara un contact direct, face ca spatiul inconjurator sa para mai sigur, ceea ce duce in plus la scaderea tensiunii arteriale.
Psihologul american Boris Levinson a fost unul dintre primii care a remarcat, la sfarsitul anilor „50, rolul de catalizator social pe care il joaca animalul in comunitatea umana. Potrivit lui, animalele sunt mult mai utile mai ales persoanelor care se gasesc in situatii vulnerabile (boala, pierderea autonomiei, invaliditate etc).
Spre exemplu, in cazul unei persoane varstnice, un animal poate servi drept suport emotional, mai ales atunci cand lumea exterioara se modifica dramatic (decesul partenerului de viata, al prietenilor, pierderea responsabilitatilor, schimbarea rolului social). Levinson a fost unul dintre primii psihologi care au inclus animalele in sedintele de terapie, pe post de instrumente terapeutice complementare.
Copiii au nevoie de afectiunea animalelor
Fie ca sunt caini, pisici, papagali sau, mai nou, iguane sau tarantule, animalele de companie sunt un element foarte important pentru dezvoltarea psihica si emotionala a copiilor si un factor de echilibru pentru adulti. Cand copiii le cer parintilor un caine sau un alt animal de companie, cei mari au senzatia ca este un capriciu. Insa, explica psihologii, copiii vor un animal pentru ca au nevoie de afectiune.
De altfel, inca din frageda pruncie, copilul se ataseaza de ursuleti, iepurasi si tot felul de jucarii din plus, reprezentari simbolice ale fiintelor vii. De aceea, un animal viu are o importanta deosebita pentru dezvoltarea psihica normala a copilului. Aceasta nevoie de „viu” este generata, spun psihologii, si de modul de viata urban care indeparteaza copiii de viata in natura.
„Animalele de companie sunt agreabile, inspira caldura sufleteasca, iar atingerea acestora da siguranta copilului. Este o comunicare dintre doua fiinte vii care se inteleg din priviri, din postura”, explica Lyonel Rossant. „Copilul isi proiecteaza sentimentele si perceptiile asupra animalului de companie si are sentimentul ca acesta il intelege”.
„Animalul este un soi de receptacol al bucuriilor si tristetii copilului”, explica medicul francez. Il ajuta sa se emancipeze, ajutandu-l sa perceapa durerea, supunerea si nesupunerea, independenta si multe alte atitudini necesare dezvoltarii normale a copilului”, sustine Donald Woods Winnicott, pediatru si psihanalist englez.
„Caii, pisicile, dar mai ales cainii au o capacitate exceptionala de a reda copiilor increderea in sine, de a se simti utili, de a-si gasi locul in familie sau de a-si exprima emotiile”, explica Boris Cyrulnick, psihiatru si etolog francez. „Copilul are nevoie de caine pentru ca este izolat in mediul urban, iar familia nu are timp suficient pentru nevoile lui emotionale”, subliniaza specialistul.
beneficii
Noua motive pentru care merita sa ai un prieten necuvantator
ajuta sa ne pastram simtul umorului
stimuleaza sa fim mult mai activi
aduc un plus de afectiune
ajuta sa facem fata singuratatii si izolarii
fac sa ne simtim utili
ajuta sa ne facem noi prieteni
dau sentimentul de securitate
sunt companioni excelenti, ne iarta si nu ne judeca
ne distrag atentia de la problemele cotidiene
Sursa: Adevarul
