Un grup de 13 parlamentari a depus la Secretariatul General al Camerei o noua propunere legislativa. Legea privind utilizarea, conservarea si protectia solului a fost opera mai multor parlamentari PNL, UDMR si PSD. Proiectul propune infiintarea Administratiei Nationale a Resurselor de Sol, o autoritate care sa monitorizeze solurile si sa emita certificate de calitate a acestora, care vor fi obligatorii pentru fiecare proprietar de pamant.
Initiativa legislativa are ca model legislatia in domeniu din state europene precum Germania, Olanda, Danemarca sau Austria, unde agricultura intensiva este posibila tocmai gestiunii foarte atente a resurselor de sol. La noi, din 1989 nu s-au mai facut studii de calitate a solului, oficiile judetene de studii pedologice pierzandu-si mai mult sau mai putin obiectul muncii.
„Prin acest proiect de lege, noi avem in vedere infiintarea Administratiei Nationale a Resurselor de Sol, care va functiona in subordinea Ministerului Agriculturii si sub coordonarea Ministerului Mediului”, a afirmat Nicolae Popa, deputat PNL. „Nu cerem „niciun leu” Ministerului Agriculturii pentru sustinerea acestui proiect de lege, deoarece la nivelul fiecarui judet exista deja oficii unde, in momentul de fata, lucreaza cam 600 de persoane”, a adaugat Popa.
Monitoring permanent
Actul normativ vizeaza prevenirea contaminarii solului cu substante chimice, biologice si radioactive, prin elaborarea unor certificate a terenurilor din care sa reiasa factorii care le afecteaza si in baza carora se pot lua si masurile necesare pentru repunerea acestora in circuitul agricol.
„Certificatele de calitate a solului vor fi emise de ANRS si inlocuite la trei-patru ani, iar costurile analizelor periodice asupra solului vor fi suportate de proprietari. Noi credem ca acestea vor fi niste sume modice, care sa fie usor suportate de micii detinatori de terenuri”, a mai spus deputatul PNL.
Proiectul prevede ca, in cazul in care, in urma analizelor facute de ANRS, se constata ca un teren a fost contaminat cu substante chimice, biologice sau radioactive, proprietarul (sau concesionarul) va fi obligat sa suporte costurile de refacere ecologica a terenului contaminat. Insa atunci cand contaminarea nu este din vina proprietarului, finantarea proiectului de refacere ecologica se va face de la bugetul de stat.
Reabilitarea solului din zonele industriale
Un capitol aparte este destinat terenurilor contaminate inainte de decembrie 1989 – cu referire speciala la fostele mari zone industriale. Si in acest caz refacerea solului se va face cu bani de la buget. „Daca ar fi sa luam numai cazul terenurilor de exploatari miniere, de pilda, constatam ca ele sunt si astazi un dezastru. Dau exemplul Combinatului de cupru de la Zlatna, care, dupa ce a dat faliment, a lasat o bomba ecologica in zona. Acolo, pe o suprafata de 15 km patrati, terenul e plin de cupru si uraniu.
Ar trebui sa fie ras la o adancime de 1,5 m si inlocuit cu altul. Masurile astea trebuie luate mai ferm”, a conchis initiatorul proiectului. Conform Legii solului, toti cei care folosesc terenurile in scopuri industriale sau economice trebuie sa depuna o garantie financiara pentru toata durata utilizarii acestora conform Directivei 35 a UE, garantie prin care sa se asigure resursele financiare pentru recuperarea integrala a terenurilor si redarea acestora in circuitul agricol, dupa sistarea activitatii respective.
Proiectul a fost initiat de deputatii liberali Bogdan Olteanu, Dan Motreanu, Nicolae Popa, Horia Uioreanu, Adrian Semcu, Ionel Palar, Ioan Hoban, Emilian Francu, Gheorghe Dragomir si Mihai Malaimare, de deputatul PSD Vasile Mocanu, de senatorul Petre Stefan si de deputatul Atilla Kelemen, de la UDMR. Certificatele de calitate a solului vor fi emise de ANRS si inlocuite la trei-patru ani, iar costurile analizelor periodice ale solului vor fi suportate de proprietari, dar vor fi niste sume modice.
Sursa: Adevarul