Delta, inca folosita pentru agricultura

TULCEA – Reconstructia ecologica a fost abandonata
Visul lui Nicolae Ceausescu, acela de a face din Delta Dunarii unul dintre grinarele Romaniei, este inca o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.
Ceausescu a dat ordin in anii „70 ca lacuri intinse si kilometri intregi de canale din Delta Dunarii sa fie secate si transformate in terenuri pentru agricultura. Dictatorul nu vedea va-loarea naturala a Deltei, devenita ulterior Rezervatie a Biosferei, considerind ca terenurile de sub lacuri sint excelente pentru cereale, le-gu-me, pepeni sau chiar pomi fructiferi. Ca atare, in anii „70 si „80 hectare in-tregi de luciu de apa au fost indigui-te si apoi secate, devenind „roditoa-re” ogoare, gata sa contribuie si ele la productiile-record la hectar care se raportau in acele vremuri. Nu in ultimul rind, pentru accesul la re-surse, au fost taiati zeci de kilometri de canale. Multe dintre acestea nu respecta cursul bratelor si canalelor naturale (de la vest la est), ci traverseaza Delta de la nord la sud.

RENATURARE. Dupa Revo-lutie si dupa includerea Deltei Du-narii pe lista patrimoniului mondial UNESCO, s-a luat decizia recon-struc-tiei ecologice a Rezervatiei. Zis si facut. Cu ajutor international, dar si cu forte proprii, unele amenajari au fost „redate circuitului natural”. Di-gurile au fost sparte, iar incintele reinundate. Cel mai mare succes: fosta amenajare agricola Babina-Cer-novca. Programul de renaturare a fost extrem de apreciat. In vreme ce in vest astfel de proiecte de reconstructie ecologica se desfasoara pe citeva hectare, in Delta Dunarii au fost renaturate citeva mii! Au venit si diplome si distinctii internationale pentru felul in care era administrata Rezervatia. Programul era vazut si ca o excelenta solutie de contracarare a efectelor – posibil devastatoare – ale canalului ucrainean Bistroe. Pentru ca majoritatea amenajarilor agricole se afla intre bratul Chilia si bra-tul Sulina, reconstructia ecologi-ca ar fi insemnat preluarea catre aceas-ta zona a unui debit imens de apa din Chilia. Asta ar fi insemnat ca zone valoroase din Rezervatie (precum colonia de pelicani Rosca-Buhaiova sau padurea Letea) ar fi beneficiat in continuare de suficienta apa, mai ales in verile foarte secetoase.

BLOCAJ POLITIC. Lucrurile s-au oprit brusc in anul 2005. In loc ca programul de reconstructie ecolo-gica sa continue, el a fost oprit brusc, din motive politice. Desi renaturarea Deltei era inclusa in programul de guvernare al Aliantei D.A., liberalii si democratii au ingropat-o de tot. Consiliul Judetean Tulcea, dominat de cele doua partide, a refuzat sa mai puna la dispozitie terenuri pentru agricultura. S-a descoperit astfel ca, intre 1996 si 2000, in timp ce Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii renatura incintele agricole, Consiliul Judetean le concesiona pentru agricultura pe cele la care nu se lucra. Concesiunile s-au facut pe 39 sau 49 de ani, beneficiare fiind firme din mai multe zone ale tarii. In 2005 si 2006 s-au reziliat concesiunile pentru peste in-che-iate de PSD in 2002-2003, iar toata lumea se astepta ca si concesiunile agricole sa fie incheiate. Acest lucru nu s-a intimplat, astfel ca, pe de o parte, Delta s-a umplut de braco-nieri, iar pe de alta parte, s-a facut pe mai departe agricultura, asa cum isi dorea Ceausescu. La inundatiile din 2006, digul care apara amenajarea Pardina era gata sa se rupa, insa concesionarul zonei nu a fost de acord in ruptul capului cu o inundare controlata. Omul nu dorea sa-si piarda banii si a consolidat digul pe banii lui. Multi concesionari pri-mesc de la stat subventii importante si refuza astfel categoric rezilierea contractelor.

TROC. De trei ani incoace, guvernantii dau asigurari ca rena-turarea Deltei va reincepe. Realita-tea a aratat ca mint cu nerusinare. In primavara s-a anuntat ca Ministe-rul Mediului si Dezvoltarii Durabile a semnat un protocol de preluare a respectivelor terenuri de la Consi-liul Ju-detean. Trocul era unul cit se poa-te de simplu: „ne dati te-re-nurile pentru renaturare, va facem in-ves-ti-tii in retele de apa si canalizare in lo-calitatile judetului”. Desi la Bu-cu-resti s-a anuntat ca Protocolul a fost semnat si este un succes, la Tulcea consilierii CJ l-au respins in doua se-dinte (dintre care una extraordinara). Lantul de minciuni si de bil-bi-ieli a facut ca unul dintre cele mai apreciate proiecte romanesti sa fie aproape ingropat. Daca pentru a-i elimina pe concesionarii titulari ai contractelor de peste s-a facut orice, mergindu-se chiar pina la a se in-cal-ca legi pentru a scoate din afaceri di-verse firme controversate, cind e vor-ba de reconstructia ecologica a unei rezervatii incluse in patrimo-niul UNESCO, toata lumea doar da din gura… Deocamdata, Delta mai are de asteptat.

Epavele sufoca Delta
Inca o realitate a Deltei Du-na-rii: Rezervatia Biosferei este sufocata de epave. Cind cititi epave, nu va ginditi la Titanic. Nu sint nici pe departe atit de mari si nici nu „isi dorm somnul de veci” pe fundul canalelor sau al la-cu-ri-lor din Delta. Sint nave de di-men-siuni medii si mici care, scoa-se din uz, au fost depozitate te miri pe unde, in plina Rezervatie. Ma-joritatea zac pe malul bratelor Du-narii. Pline de rugina si de hi-dro-carburi, fostele slepuri, im-pin-ga-toare, salupe rapide, hote-luri plutitoare, chiar bucati din cargouri dauneaza grav Rezer-va-tiei. Pentru ca nimeni nu a luat pina acum nici o masura pentru remedierea problemei, armatorii continua sa duca schelete de nava in Delta si sa le abandoneze acolo. E mult mai ieftin si mai convena-bil asa de-cit sa plateasca taierea lor. Au-to-ritatile spun ca aceasta pro-ble-ma care s-a inrautatit in ul-ti-mii ani – cind Delta a devenit in ul-ti-mii ani, din multe puncte de ve-de-re, un sat fara ciini – are o re-zol-vare. Potrivit guvernatorului Re–zer-vatiei, liberalul Paul Cono-nov, in viitorul apropiat se vor or-gani-za licitatii, iar firmele care le vor cistiga vor fi obligate sa scoa-ta epa-vele din Delta, sa le duca la ca-sat si chiar sa ecologizeze zona de unde monstrii de metal vor fi fost ridicati. Acesta este insa discursul din ultmii trei ani al guvernatorului. Desi promisiunile sale nu mai au cre-dibilitate, astfel de opera-tiuni s-au realizat deja: de exemplu, o epava din zona local-i-tatii Cri-san a fost ridicata si dusala ca-sat pentru a fi valorificat me-ta-lul in zona Galati.

Digurile sint tot in proiect
Dupa inundatiile catastrofale din 2006, cind cotele istorice ale Dunarii au facut prapad in Delta, autoritatile au anuntat masuri imediate pentru ca in cazul repetarii unei astfel de situatii, oamenii sa nu mai aiba de suferit. Doi ani mai tirziu, s-au facut extrem de putine din cele care s-au promis. Va amintiti probabil devastatoa-rele inundatii din primavara lui 2006. Apele Dunarii s-au umflat pes-te masura si au produs dezastru du-pa dezastru in Romania. Digurile fluviului au cedat unul cite unul, fa-cind prapad pe tot cursul Dunarii, de la intrarea in tara pina in Delta. Desi televiziunile s-au ocupat mai putin de situatia din Delta si s-au axat pe dramele de la Rast, Bistret sau Ostrov, situatia a fost tragica si in Rezervatia Biosferei. Aproape 15 localitati din Delta nu au dig de protectie, astfel incit la ape mari sint victime sigure. Asa s-a intimplat si in 2006, cind apele revarsate ale Du-na-rii au umplut casele oamenilor. La televizor, oamenii au anuntat masuri exceptionale care sa ajute oamenii, iar pe termen scurt remedierea situatiei si construirea de diguri de aparare. Doi ani mai tirziu, lucrurile promise nu s-au prea realizat.

INCET-INCETISOR. La ora actuala, in Delta nici unul dintre di-gurile incepute nu a fost fina-lizate. Situatia cea mai buna se in-t-il–neste in suburbia tulceana Tudor Vla-dimi-res-cu. Inundat puternic acum doi ani, suburbia de peste bra-tul Tulcea este acum aparata de o po-sibila no-ua vi-itura. Doua treimi din digul de apa-rare este gata, asa ca la o posibila no-ua viitura, oamenii vor fi, teoretic, mai aparati. Situatia se misca si la Sulina, unde s-au de-ma-rat mai mul-te lucrari de consolidare a digu-ri–lor. Nici acestea nu sint insa fina-lizate.

AJUTOARE PUTINE. In alte localitati, precum Plauru, nu s-a facut nimic. Situat vizavi de marele oras Izmail, satul nu a fost bagat in seama de autoritati si nici pina in mo-mentul de fata nu are dig. Oa-me-nii spun revoltati ca, desi aproape toti au fost afectati intr-o mai mare sau mai mica masura, au fost nevoiti sa-si refaca locuintele si mai ales dependintele cu banii proprii. Re-pre-zentantii autoritatilor au- venit, au constatat si au plecat trimitind apoi, ici si colo, niscaiva saci de ci-ment pe la vreun satean. Desi celelalte constructii din curti (grajduri, cotete) au fost distruse de ape, guvernul nu a dat bani decit pentru case. In aceste conditii, pagubele au fost suportate din buzunarul fiecaruia.

VIITOR NESIGUR. Locuitorii Deltei sint sceptici cu privire la ce ii asteapta. Ei sint siguri ca la toamna se va schimba guvernarea si spera ca noul Executiv sa nu-i mai trateze cu superficialitate si sa vada mai cu atentie problemele pe care le au. De asemenea, impreuna cu Conventia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea, autoritatile de la Bucuresti au demarat un plan de refacere a Luncii Dunarii. Se urma-reste astfel crearea de zone inun-dabile de-a lungul fluviului, astfel incit la viitoare posibile inundatii presiunea apei sa nu se mai exercite doar asupra digurilor, ci sa fie pre-luata de aceste zone. Nimeni nu stie cind va demara acest program…

Sursa: Jurnalul National

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *