Distrugerea mediului – drama si jocuri politice

In ultimii ani, planeta da tot mai des semne ca nu mai poate face fata presiunii continue la care o supune omul. In conditiile boom-ului demografic din ultimul secol, exploatarea resurselor a luat proportii colosale.

Procedeele de exploatare, dar mai ales consumul hidrocarburilor, necesar obtinerii de energie, in cantitate tot mai mare (nu doar ca urmare a cresterii demografice, ci si in urma modernizarii si mondializarii) au condus la emisii uriase de gaze cu efect de sera, pe baza de carbon, in atmosfera; ecranarea face ca planeta sa se supraincalzeasca. Energiile numite alternative (regenerante si nepoluante) nu pot suplini nici pe departe consumul omenirii – unele dintre ele necesita cheltuieli subsatantiale, iar altele sunt prea nesigure pentru a asigura investitii si folosire de lunga durata. Ramane energia nucleara, dar aceasta are dezavantajul ca, pe langa deseurile care necesita conditii speciale de depozitare, poate produce catastrofe ecologice si nu poate asigura necesitatile de transport.

Trebuie deci sa se caute solutia energetica salvatoare. Problema este ca, pana la a o gasi, in loc de a reduce consumul, omenirea continua sa exploateze, sa se distreze si sa consume cu nepasare. Daca tot nu poti schimba sursele de energie (care oricum, avand in vedere si consumul tot mai mare, nu ne vor mai ajunge in curand), ar fi de dorit sa minimizezi consumul si sa creezi conditiile pentru reciclarea gazelor de sera. De milenii, planeta, asa cum a gandit-o Creatorul sau, are un sistem natural de aparare, care recicleaza bioxidul de carbon: plantele – si este vorba mai ales de paduri. Acestea au fost insa folosite de omenire ca sursa de energie pentru incalzire, ca materie prima pentru constructii, defrisarile fiind practicate si pentru extinderea suprafetelor locuite. Scaderea masei verzi se dovedeste acum catastrofala pentru planeta, cu atat mai mult cu cat, desi s-au inventat diverse materiale si s-a trecut demult la obtinerea energiei din hidrocarburi, din varii motive, defrisarile continua in ritm alert. In principal distrugerea padurii tropicale, a celei ecuadoriale (vezi dezastrul din padurile Amazonului) au redus substantial capacitatea plamanului verde al Terrei.

Gravitatea situatiei a dus la constientizarea unor oameni, care, grupandu-se in ONG-uri cu profil ecologic, precum „Greenpeace”, fac tot posibilul pentru a sesiza autoritatile de pericol, chemand la actiuni hotarate impotriva marilor companii multinationale responsabile de dezastru. De altfel, daca mult timp s-au facut ca nu aud drujbele din padurile braziliene si ca nu vad micsorarea continua a banchizelor, marea spartura din stratul de ozon din emisfera sudica, precum si tot mai pronuntatele schimbari climatice i-au convins si pe mai marii lumii ca ceva trebuie facut. Astfel s-a concretizat Protocolul de la Kyoto, (care insa, din pacate, nu a fost semnat si de cei mai mari poluatori mondiali: Statele Unite ale Americii si China), completat prin convorbirile de la Berlin din aceasta vara.

Citeste articolul integral Distrugerea mediului – drama si jocuri politice

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *