Daca in Capitala s-ar planta inca doua milioane de arbori, locuitorii ar trai, in medie, cu 5 ani mai mult
Bucurestiul ocupa ultimul loc in randul capitalelor europene in ceea ce priveste suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor. Pana in 2013, fiecare bucurestean va trebui sa aiba 26 de metri patrati de spatiu verde, in conditiile in care, in prezent, media pe capitala e de numai 8 m²/locuitor.
Nicolae Radulescu-Dobrogea, presedintele organizatiei neguvernamentale Eco-Civica, vorbeste despre sansele pe care le are Capitala de a se conforma cerintelor europene, avand in vedere cresterea demografica si disparitia capitalului arboricol in favoarea largirii soselelor si a constructiilor.
Adevarul: Care este situatia ecologica a Bucurestiului?
Nicolae Radulescu-Do-bro-gea: In 1990, Bucu-restiul detinea 3.400 de hectare de spatiu verde, iar acum mai are doar 1.300 de hectare. Doua treimi au fost inlocuite cu garaje, sosele largite, supermarketuri si diverse cadiri, ridicate legal sau ilegal.
Media suprafetei inverzite pe Capitala la ora actuala este de aproximativ 8 m²/locuitor, situandu-ne din acest punct de vedere, pe ultimul loc in Europa. Parisul, de exemplu, detine peste 50 m²/locuitor.
Copacii plantati sunt niste „bete” care vor avea coroana abia peste 5-6 ani
Numai de pe aliniamentele stradale bucurestene, in ultimii zece ani, 70 la suta din copaci au disparut. Sectorul 6 al Capitalei are sub trei metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor. Cea mai mare suprafata inverzita e in sectorul 1, cu o medie de aproximativ 11 m²/locuitor.
– Ce spun normele europene?
– Capitala Romaniei precum si celelalte orase ale tarii vor trebui sa se conformeze normelor pe care UE ni le impune si sa ajunga la 20 m²/locuitor spatiu verde, pana in 2010 si la 26 m² pana in 2013. Exista o legatura directa intre suprafata inverzita a ora-selor si starea de sanatate a omului.
In urma unor studii realizate la nivelul UE, s-a constatat ca in momentul in care o localitate are sub 26 m²/locuitor capital arboricol, incidenta anumitor boli este mai mare. De altfel, se stie ca, in Bucuresti, oamenii traiesc cu aproximativ cinci ani mai putin decat speranta de viata medie a romanilor. Dar nu numai Bucurestiul se afla in aceasta situatie critica, ci si alte orase, printre care Ramnicu Valcea, Bacau, Craiova, Cluj…
– Considerati castigata batalia cu Costanda?
– In mod normal, Costanda nu ar fi trebuit sa primeasca nimic avand in vedere ca procesul nostru cu el este inca pe rol. E bine insa ca am reusit sa salvam Parcul Bordei. Mi-as dori ca in toate orasele Romaniei si in toate sectoarele Bucurestiului sa fie ridicat cate un Monument al copacului disparut.
Acesta ar trebui sa fie un ciot pe frontispiciul caruia sa fie scrise numele celor care au taiat nemilos copaci. Primaria Capitalei ar trebui sa fie prima pe lista, pentru ca a aprobat taieri si nu a plantat pomi in compensatie. Cand tai un arbore cu coroana nu pui un betisor in loc…
– Plantarea de copaci ar rezolva problema poluarii?
– Da, ar rezolva problema, pentru ca frunza copacului este un aspirator de praf si impuritati. Dar trebuie plantati doua milioane de copaci, nu 200.000 asa cum intentioneaza Primaria Capitalei. Vara, fiecare copac care are o coroana arunca in aer 55 de litri de apa, la nivel molecular. Arborii absorb apa din sol si o expulzeaza sub forma de micropicaturi.
Ganditi-va ce fantani arteziene am avea daca ar exista mai multi copaci. Copacul absoarbe praful si alte impuritati, reducand poluarea. De asemenea, tot arborii mentin temperatura scazuta vara si umezesc aerul. In momentul in care se usuca un copac si trebuie taiat, in locul lui ar trebui plantati patru copaci tineri, ceea ce rar se intampla.
Apoi, toaletarea copacilor trebuie facuta cu mare grija. Nu se taie tot copacul la curatenia de primavara, ci, in cel mai rau caz, 30 la suta din coroana si numai daca reprezinta un pericol. La noi insa vin unii cu drujbele si rad copacii complet, ca la tunsoarea zero!
– Ce a mai ramas din suprafata impadurita a Romaniei?
– Oficial, 26% din supra-fata Romaniei este acoperita de paduri. In realitate, padurile nu depasesc 20 la suta. Si asta pentru ca orice teren care a fost impadurit si, ulterior, defrisat figureaza, in continuare, ca fond forestier. Insa nici 26 la suta nu ar fi suficient, avand in vedere ca media europeana este de 33 la suta.
Nu ne putem bate joc de bogatia pe care o avem tinand cont de faptul ca la noi au ramas singurele paduri virgine din toata Europa. In astfel de paduri exista biocenoza, adica o legatura stransa intre toate vietuitoarele.
Acolo cand cade un copac, el putrezeste si in locul lui izbucneste spre cer alta vegetatie.
In padurile virgine totul este echilibru. Si cu toate acestea, in Romania, vin „specialisti” de prin diferite tari, care au paduri replantate, cu arborii aliniati in rand, precum soldatii intr-un batalion, si ne dau lectii despre cum ar trebui sa ne exploatam padurea.
Pe de alta parte, vin turistii straini sa fotografieze pasarelele si sa le asculte cantecul pentru ca ei nu mai au asa ceva la ei acasa. Mai mult decat atat, trebuie sa tinem cont ca defrisarile irationale sunt una dintre principalele cauze ale incalzirii globale, alaturi de poluarea marilor si efectele industrializarii.
Plantarea de copaci ar rezolva problema poluarii, pentru ca frunza arborelui este un aspirator de praf si impuritati. De asemenea, tot arborii mentin temperatura scazuta vara si umezesc aerul.
Nicolae Radulescu-Do-bro-gea, presedinte Eco-Civica
Numai de pe aliniamentele stradale bucurestene, in ultimii zece ani, 70 la suta din copaci au disparut
Nicolae Radulescu-Do-bro-gea, presedinte Eco-Civica
Sursa: Adevarul
