Renumite pentru virtutile lor spirituale, manastirile sunt acele locuri minunate unde ne putem opri pentru a ne bucura de natura.
Aflat in permanenta in cautarea unui colt de rai, omul modern isi gaseste uneori linistea facand popasuri duhovnicesti la manastiri renumite, pentru a se bucura de harul lor sau doar pentru a-si improspata aerul din plamani. Manastirile sunt plasate in locuri ferite, curate si bogate in vegetatie, ceea ce face ca orice pelerinaj sa devina si o calatorie in mijlocul naturii.
Biroul de pelerinaj al Patriarhiei Romane a ales traseele lunii martie tinand seama de doi factori: vizitarea acelor lacasuri manastiresti care poarta hramul sarbatorilor religioase praznuite in luna martie si de optiunile exprimate de pelerini de a vizita centre monahale stravechi, renumite pentru harul lor inca din primele veacuri crestine. Ultima zi a lunii ofera si un traseu de sase zile ce include si popasuri duhovnicesti peste hotare, in tarile vecine ortodoxe, precum Bulgaria sau Grecia.
Pe 9 martie, spre Manastirea Suzana Cei care vor participa, pe 9 martie, la pelerinajul facut pe Valea Teleajenului vor descoperi, la o distanta de 40 de km de Valenii de Munte, intr-un peisaj de vis, Manastirea Suzana, un impresionant monument al spiritualitatii si al artei arhitectonice romanesti. Frumusetea peisajului a atras mii de calatori.
Dar o descriere emotionanta a peisajului ne-a oferit-o Alexandru Vlahuta, in urma cu 100 de ani: „Suzana este asezata intr-o poiana frumoasa, pe o frunte de damb, sub care se asvarl in Teleajen paraul Stanca din dreapta si Epurasul din stanga”. In anul 1740, o credincioasa din Sacele-Brasov, Suzana Arsicu, a inaltat in aceasta zona o bisericuta din lemn care a primit hramul Sf. Ierarh Nicolae.
Sfantul lacas a rezistat intemperiilor timp de 100 de ani, cand a fost inlocuit cu alta biserica, mai rezistenta, construita din piatra, prin contributia credinciosilor ajutati de PS episcop Chesarie al Buzaului. Stareta de atunci a purtat numele de Suzana Albulet. Din pacate, existenta acesteia a fost afectata de cutremurul din anul 1838, la aproape 40 de ani de la tarnosire.
Cu eforturile financiare ale credinciosilor din zona, mentionati in scriptele vremii si sprijiniti de Prea Sfantul Mitropolit Primat D. Calinic si de guvernul de atunci, a inceput constructia altei biserici din zid, in care se slujeste si astazi.
Stareta a fost numita maica Natalia Perlea, matusa apreciatului compozitor si dirijor Ionel Perlea. Sfantul lacas a primit hramul Sf. Ierarh Nicolae, dupa cum precizeaza pisania. Biserica pastreaza stilul arhitecturii muntenesti, fiind in forma de cruce, compartimentata in altar, naos si pronaos.
Vizitarea Manastirii Cetatuia presupune un drum pe jos de un km
Pictura bisericii, realizata in ulei, este opera maestrului Petre Nicolau din Ploiesti, unul dintre cei mai talentati ucenici ai marelui pictor Gheorghe Tattarescu. Pictura a fost restaurata in anul 1976, de un alt pictor, Gh. Vanatoru, cu contributia financiara a manastirii.
In privinta complexului monahal de la Suzana trebuie amintite lucrarile de renovare din anul 1965, cand s-au imbunatit conditiile de viata ale vietuitoarelor. Apoi au urmat unele lucrari de renovare, facute intre anii 1972-1974, dupa un incendiu izbucnit in anul 1971 care a distrus biserica mica, construita in anul 1911, clopotnita si staretia.
Toate s-au facut cu ajutorul patriarhului de atunci, PF Justinian. La sfintirea facuta cu mare fast, in ziua de 7 decembrie 1974, in ziua praznicului Sf. Mucenite Filofteia, care este al doilea hram al innoitului paraclis, au participat mii de credinciosi. Pe 25 martie, spre Cotmeana Construita in mijlocul padurilor, pe inaltele dealuri argesene, in apropierea raului Cotmeana, manastirea are una dintre cele mai impresionante istorii, care s-ar scrie in mai multe volume.
Prima atestare documentara a manastirii dateaza din 20 mai 1388, in vremea domniei lui Mircea cel Batran, care mentiona intr-un hrisov existenta acestui lacas. Unii cercetatori considera ca vechimea manastirii ar data chiar din secolul al XIII-lea, mai precis din anul 1292, tinand cont de trasaturile arhitectonice ale constructiei.
Insasi denumirea de Cotmeana se presupune ca provine de la hoardele cumane, care au trecut pe acele meleaguri. In prima sa forma, constructia l-a avut drept ctitor pe domnitorul Radu I, dar biserica este considerata drept una dintre ctitoriile de seama ale voievodului Mircea cel Batran.
Au urmat vremuri de decadere si stralucire pentru ineditul lacas. Manastirea a fost scena luptelor sangeroase pentru domnie in timpul lui Mihnea cel Rau, iar Gheorghe egumenul a desarsit arta miniturii cu lucrarea Istoria Athosului.
Pe Muntele Athos urca numai barbatii
Dar domnia lui Alexandru Ion Cuza a reprezentat etapa secularizii manastirii, care a devenit biserica parohiala. Cel mai vechi clopot din Tara Romaneasca In 1990, episcopul car- tu-rar PS Calinic a redeschis manastirea. Intre anii 1995-2005 a fost rectitorit un impresionant ansamblu manastresc.
PS Calinic, episcop al Argesului si Muscelului, a multumit lui Dumnezeu, dar si credinciosilor, considerati ctitori ai ase-za-mantului. In ultimii ani, spre Manastirea Cotmeana isi indreapta pasii zeci de mii de pelerini din toata tara. „E un loc sfintit de mii de ani de slujire neintrerupta in Hristos.
Un loc care se ingemaneaza cu istoria noastra de crestinism multimilenar”, spune, adesea, Episcopul Calinic. In aceasta manastire se afla cel mai vechi clopot din Tara Romaneasca. Sunetul lui, nealterat de timp, aminteste credinciosilor ca paganii au fost infranti, de-a lungul veacurilor.
–E un loc sfintit de mii de ani de slujire neintrerupta in Hristos. Un loc care se ingemaneaza cu istoria noastra de crestinism multimilenar.
Episcopul Calinic
Sursa: Adevarul
