Profesoara de desen mutilata de maidanezi

Doua cazuri teribile ale unor femei atacate de cainii vagabonzi din Bucuresti redeschid o mai veche problema, ignorata de autoritati.

Una dintre victime are 28 de ani. Mergea dimineata spre scoala unde preda desen copiilor din clasele I-IV. A fost atacata de un caine de pe strada, sub privirile impasibile ale unui trecator si ale unor vecini aflati la un balcon. Juma tate din degetul mare de la mana dreapta i-a fost smuls cu tot cu tendon, iar la maini, la ambele coate si la abdomen a suferit cusaturi. Acum nu mai poate desena, iese din casa numai inso- tita de fratele sau si traieste cu frica de a fi data afara de la locul de munca in orice moment.

Cealalta femeie mergea spre facultatea particulara unde este inscrisa. A fost atacata de patru caini si, potrivit propriei marturii, numai greutatea prea mare a corpului a ajutat-o sa nu fie trantita pe jos. O bucata de piele de pe pulpa dreapta i-a fost smulsa cu totul, iar genunchii i-au fost facuti ferfenita, pielea din aceasta zona fiindu-i cusuta in mai multe locuri. In fiecare zi, femeia ii multumeste lui Dumnezeu ca nu era insotita, la acel moment, cum se intampla in general, de copilul sau. Ambele povesti au un numitor comun: Bucures ti, capitala europeana, locul unde strazile s-au umplut de caini vagabonzi, sub privirile impasibile ale autoritatilor.

Sfasiata in mijlocul strazii

Pana la inceputul lui martie, Malina Popa era profesoara de desen la o scoala privata din Bucuresti. Pe 29 februarie, la ora 7.15, in timp ce se ducea la scoala, a fost atacata de un caine vagabond, pe strada Elie Carafoli, din sectorul 1 al Capitalei. Ultima amintire a tinerei, inainte de atac, este imaginea unei batrane din zona care tinea o nuia in mana si striga in directia cainelui. In acel moment, animalul a venit latrand spre Malina. A incercat sa se apere si si-a pus ambele maini in fata abdomenului, moment in care a muscat-o de mana dreapta. I-a smuls jumatate din degetul mare cu tot cu tendon. Femeia a cazut si s-a lovit puternic la cap. Pentru ca nu mai riposta, cainele a muscat-o pe toata suprafata corpului. Apoi a sarit la batrana. A lasat-o cand a aparut un barbat inarmat cu o ranga venit sa o ajute pe Malina. Cu ultimele puteri, tanara s-a intors plina de sange spre mijlocul strazii ca sa-si recupereze jumatatea de deget lipsa, dupa care s-a refugiat intr-o curte. Toata scena a fost privita impasibil, de la un balcon din zona, de doua persoane care nu au dat nici macar un telefon la Ambulanta.

De la acel moment, Malina Popa nu mai iese din casa neinsotita. A renunt at, din jena, sa se afiseze in public. Drept urmare, nu mai merge la teatru, marea ei pasiune. Mai mult, traieste cu frica ca va fi data afara de la scoala in orice moment pe motiv ca, mutilata fiind, este incapabila sa-si exercite meseria. Tot ce mai vrea acum este sa-si poata reconstrui degetul afectat pentru ca, intr-o zi, sa redevina o persoana „cat de cat normala”.

MARTURIE

„Imi statea carnea desprinsa…”

„Noroc ca am in jur de 100 de kilograme, altfel m-ar fi trantit la pamant si nu stiu daca mai scapam.” Asa isi incepe povestea Cristina Badea, o femeie care a fost atacata de o haita de caini vagabonzi in timp ce se indrepta, intr-o dimineata, catre facultate. „Au aparut de dupa o masina. Nu i-am amenintat, nu aveam nimic in mana ca sa-i provoc, aruncam o privire pe niste cursuri. Au sarit pe mine si mi-au rupt o bucata de carne de pe piciorul drept. M-am gandit sa ma sui pe o masina, dar mi-am dat seama ca nu ma ajuta cu nimic, mai mult i-ar fi intaratat”.

Cristina spune ca intregul atac a durat in jur de 30 de secunde. In acest timp, rezemata de masina langa care fusese surprinsa de caini, a fost muscata de pulpe si genunchi. Norocul ei a fost ca, in momentul in care unul dintre caini a incercat sa o apuce de fata, l-a lovit cu pumnul sub barbie. O parte din aceasta scena socanta a fost privita de un barbat, aflat in trecere prin zona. Potrivit Cristinei Badea, tot ce s-a multumit acesta sa faca a fost sa coboare geamul masinii si sa-i transmita femeii atacate: „Tineti-va bine pe picioare. Daca ati cazut, va omoara”. Dupa care a plecat mai departe linistit.

„E dezastru cu cainii in Bucuresti”

Dupa acest moment, toata lumea a sarit sa-i ofere sfaturi Cristinei. De la vecini, cunoscuti si pana la medici veterinari, cu totii i-au spus ca „sigur si-a cautat-o”. Cu totii au scapat insa din vedere faptul ca haita de caini care o atacase era pe strada respectiva de ani buni. Si ca, de fiecare data cand, in urma unei sesizari, o echipa de hingheri venea sa-i ridice, oamenii din zona aruncau cu sticle si borcane goale.

Au urmat cateva zile de cosmar. Ajunsa la control la Institutul de boli infectioase „Matei Bals”, femeia a descoperit cu stupoare ca nu poate patrunde in incinta spitalului cu masina. In schimb, de la poarta institutiei pana la locul unde trebuia sa fie consultata, in curtea spitalului se lafaia o haita de caini vagabonzi printre care trebuia sa treaca.

A cheltuit zeci de milioane pe tratament si nu mai iese din casa fara un aparat de protectie impotriva atacurilor cainilor. „E dezastru cu cainii in Bucuresti. Si nimeni nu o sa faca nimic. Pai, ganditi-va cat scoate firma care produce vaccinul antitetanos. In jur de 70 de oameni sunt muscati zilnic. Iar pretul unui vaccin este de 150 de lei. Si asta doar la un spital”, spune Cristina Badea.

BILANT

Mii de oameni ajung anual in Centrul Antirabic

La Centrul Antirabic din cadrul Spitalului „Matei-Bals”, din Capitala, vin in fiecare an mii de persoane muscate de caini vagabonzi. Majoritatea victimelor o reprezinta varstnici si copii sub 15 ani. Specialistii spun ca cele mai grave sunt muscaturile din zona fetei, a capului, a gatului, deoarece diferitele virusuri cu care pot fi infectate animalele ajung mai usor in celulele sistemului nervos. Preventia consta in curatarea ranilor cu apa si sapun, administrarea de la unul pana la cinci vaccinuri antirabice si aplicarea unor pansamente sterile. Vaccinarea preventiva este obligatorie.

BLOCAJ

Adaposturile sunt pline de grivei

Administratia pentru Supravegherea Animalelor (ASA) e depasita de situatie din ianuarie, de cand parlamentul a votat Legea nr. 9/2008 prin care se interzice eutanasierea cainilor fara stapan. „Avem cele doua adaposturi pline cu 500 de caini si noua lege nu ne da voie sa-i eutanasiem decat pe cei bolnavi incurabil. Din aceasta cauza abia daca se mai elibereaza vreun loc-doua, maxi-mum sase locuri intr-o luna. Atunci mai prindem altii”, explica Simona Panaitescu, director ASA. Totusi, oficialul sus- tine ca nu-si aminteste sa fi primit vreo reclamatie de la locuitorii de pe strada Carafoli in ultima vreme. „Si eu stau in zona si mi-as fi amintit. Dar voi verifica maine (azi – n.r.) cum stau lucrurile acolo.

Din pacate, ne confruntam des cu astfel de situatii, in care stapanii isi alunga cainii pe strada. Iar legea nu le face nimic acestor oameni care se dispenseaza de caini ca de un lucru care s-a demodat”, puncteaza Panaitescu, adaugand ca desi ASA a incetat de trei luni sa mai prinda cainii fara stapan din Bucuresti, „productia” n-a stagnat. „Tot timpul apar pui pe strada, alungati din diverse curti sau institutii unde angajatii hranesc si protejeaza animalele. Noi prindeam 1.500 de caini lunar pana sa apara Legea nr. 9. Eutanasiam 80% dintre ei, pentru ca numai 20% erau adoptati. Acum, de cand s-a schimbat legea, asa-zisii iubitori de animale n-au mai venit sa adopte niciun caine, stiind ca nu mai avem voie sa-i eutanasiem”, adauga Panaitescu. Directoarea ASA spune ca, in acest moment, nu stie nimeni cati caini are Bucurestiul pe strazi deoarece niciodata nu s-a putut face inventarierea lor.

Sursa: Evenimentul Zilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *