Asediul tenace al factorului “om”

2 Iul 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

INTRUZIUNE – Gunoaie, zgomot, focuri in padure, trasee prin habitate
Lacul Rosu e amenintat de turistii care arunca gunoaiele la intimplare, dar si de taierile ilegale de paduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stapinite, din cauza defrisarilor masive, si risca sa sufoce lacul.

“Delicious sweet bread”, spune americanca din Texas, tinind in mina o bucata de kurtos kolacs. A aflat despre legendele Lacului Rosu de la ghidul cu care a venit de la Bucuresti; in statiune nu a gasit nici un panou care sa vorbeasca despre aceste locuri, iar cladirea ce adaposteste punctul de informare turistica si postul de jandarmi local este inchisa. Niste afise cu modul de formare a lacului exista totusi, dar stau ascunse bine de ochii turistilor, pe peretele casutei de unde se inchiriaza barci cu visle. Plimbarea pe lac este inca permisa, pe un traseu strict. Directorul Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas, Cosmin Butnar, da vina pe sistemul de administrare din acest moment si spune ca, o data ce va capata personalitate juridica si va deveni ordonator de credite, va avea si bani pentru indicatoare si panouri. “Vom avea posibilitatea sa accesam fonduri europene mult mai usor si sa ne realizam proiectele. Pentru punctul de informare turistica nu avem angajat personal special, dar in lunile iulie si august va fi in permanenta deschis.”

Turistul ajuns linga lac sfideaza cu tupeu placutele plantate peste tot de administratia Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas. Cineva a aruncat o punga direct in apa, imediat linga avertismentul “Pastrati curatenia lacului”, iar in fata afisului cu “Interzisa aprinderea focului” se vad urme de taciuni.

BANI PENTRU EDUCATIE. Conform contractului dintre Romsilva si Ministerul Mediului, Romsilva trebuie sa aloce pentru parc 106.500 de dolari pe an. Anul trecut a dat insa peste 400.000 de lei, la care s-au adaugat bani din venituri proprii – sponsorizari, donatii. O parte din acest buget este cheltuita de administratie pentru educatia ecologica. “Oferim turistilor pliante, dar mergem si in scolile care se afla in zona limitrofa a parcului, din localitatile Gheorgheni, Voslobeni, Valea Strimba, Balan si Bicaz Chei. Din pacate, nu exista in programa “educatie de mediu”, dar le vorbim copiilor in timpul orelor de biologie si dirigentie. Tinerii au cea mai mare receptivitate; oamenii mari sint greu de recuperat si de aceea, in cazul lor, trebuie sa apelam la amenzi”, explica Butnar. Zona din jurul Lacului Rosu se confrunta cu un turism haotic; vizitatorii se abat de la traseele stabilite si atunci sint amendati. Practicarea sporturilor cu motor (masini si motociclete de teren) in afara drumurilor publice creeaza un stres major pentru fauna, vegetatie si stratul superficial de sol. Acest lucru este frecvent pe timp de vara in zona de protectie integrala, aflata in jurul statiunii, in Cheile Bicazului, Hasmasul Mare, Piatra Unica, Ocsem, Tarcau. Circulatia turistilor pe trasee nemarcate si in zone nepermise duce la deteriorarea unor habitate fragile. Din cauza folosirii excesive a unor trasee turistice, apare eroziunea in Suhardul Mic, Piatra Unica, Hasmasul Mare si Ghilcos. Zgomotele produse de turistii ajunsi in zone nepermise deranjeaza animalele salbatice, in special in sezonul de imperechere.

PERICOLUL DEFRISARILOR MASIVE. Butnar deplinge retrocedarea padurilor catre persoanele particulare. El crede ca acest lucru a dus la o exploatare nerationala a padurilor in zona. “La limita parcului, pe Piriul Oii, spre Masivul Ghilcos, s-au facut anul trecut taieri ilegale, cu impact direct asupra colmatarii Lacului Rosu. Colmatarea a crescut in progresie geometrica. Proprietarii de paduri nu au contract de administrare cu structurile silvice, or, prin lege ei sint obligati la aceasta”, spune Butnar. Anul trecut, administratia parcului a incasat 10.000 de lei din amenzi date pentru taieri ilegale. In ceea ce priveste pasunatul excesiv si braconajul, parcul e mai putin amenintat. Efectivele de animale cu care se pasuneaza sint intr-o continua scadere dupa anii “90, iar in Parcul National vinatoarea este interzisa, ceea ce face mai dificil accesul bogatasilor amatori de trofee la capra neagra. Echilibrul ecosistemului a fost stricat si de introducerea in Lacul Rosu a diverse specii de pesti, fara a se face un studiu in prealabil. Astfel au fost afectate populatiile existente.

“Nu exista sistem de canalizare pentru colectarea apelor uzate si nici statie de epurare in statiune, iar restaurantele si hotelurile deverseaza apa reziduala neprelucrata si polueaza piraiele Lacului Rosu si apele subterane. Pentru a obtine autorizatie de constructie in statiune, firmele au nevoie si de acordul nostru, pe care il dam cu conditia ca ei sa prevada fose septice”, spune Butnar, care a inaintat un Plan de management, in care descrie toate problemele parcului, la Ministerul Mediului.

Adevar si legenda
Lacul Rosu s-a format intr-o zi din luna iulie 1837, dupa o serie de furtuni si ploi torentiale, cind din Muntele Ucigasu s-a desprins o bucata de stinca ce a blocat piraiele Licas, Oii si Rosu. Martorii actuali ai calamitatii naturale de atunci sint ramasitele trunchiurilor de molid ramase in apa. Legenda spune ca, in momentul catastrofei, in vale s-ar fi aflat turme de oi care au fost inghitite de pamint impreuna cu ciobanii, si de aici ar deriva Gylkosto, numele unguresc al lacului (gyilkos – ucigas). Aspectul arborilor pietrificati sugereaza pe undeva atmosfera unui cimitir parasit. Argila galben-rosiatica din aluviunile aduse dupa cite o ploaie torentiala, precum si reflectia stincilor rosiatice din imprejurimi stau la baza altei teorii privind originea numelui sub care este cunoscut lacul. O alta legenda spune ca o fata frumoasa a fost rapita de un haiduc si dusa intr-o pestera din Muntii Suhard. Fata, cu lacrimile sale, l-a induplecat spre razbunare pe batrinul munte, facindu-l pe acesta sa-si pravale stincile peste raufacatorul haiduc si astfel sa-l ucida. In luna iulie s-a desprins o bucata de stinca si au fost ucisi haiducul, fata si un cioban cu turma sa de oi.

Sursa: Jurnalul National

Pentru mai multe informatii despre amatori, argila, bicaz, biologie, capra, cheile bicazului, cimitir, cioban, epurare, focuri in padure, fonduri europene, fose, furtuni, habitate, legenda, molid, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.