Investitiile chineze s-au concentrat in energia regenerabila

0
104

 

Investitiile chineze s-au concentrat in energia regenerabila
Investitiile chineze s-au concentrat in energia regenerabila

„Companiile chineze pot considera Romania ca o poarta de intrare a investitiilor chineze in spatiul european” 
*  „Vizam deschiderea unei sucursale a unei banci chineze in Romania”

Reporter: Excelenta, este interesata partea chineza de programul de privatizari pe care il are guvernul Ponta in agenda?

Doru Costea: In general, companiile chineze de stat au fost mai degraba reticente fata de implicarea in privatizari din strainatate. In ultima vreme am inregistrat, totusi, operatiuni interesante, de exemplu intentia companiei China State Grid, companie locala de transport al energiei electrice care acopera circa 90% din piata locala, de a se orienta catre alte tari: cele mai recente stiri in acest sens privesc achizitionarea a peste19% din actiunile unei companii din Singapore care detine retele de transport in Australia, dupa ce operatiuni similare au avut loc in Portugalia, Brazilia si Filipine. In anul 2011 au fost purtate discutii preliminare privind achizitionarea unui pachet de actiuni al Transelectrica, dar demersurile nu s-au finalizat. In masura in care programul actual de privatizari va intra in atentia partenerilor chinezi, eventuala lor participare se va realiza in conditiile de transparenta si competitie stabilite de autoritatile romane, conform reglementarilor europene si nationale in materie.

Reporter: In ultimii ani, au avut loc mai multe intalniri intre autoritatile romane si cele chineze care, cel putin la nivel declarativ, au fost un succes. Pana acum insa nu s-a concretizat aproape nimic. Care sunt cauzele acestei lentori a dezvoltarii investitiilor chineze in tara noastra, in conditiile in care Roma­nia are o traditie in cooperarea cu Republica Populara Chineza?

Doru Costea: Dialogul roma­no-chinez la nivel inalt este esential pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale si reprezinta o constanta in cronica acestora. Importanta sa rezida in consolidarea increderii reciproce, ca urmare a cunoasterii directe a diferitelor puncte de vedere, argumente si rationamente care constituie baza pozitiilor adoptate fata de evolutii si teme de interes pe plan global, precum si in convenirea actiunilor comune care vizeaza diversificarea cooperarii bilaterale in cat mai multe domenii. Domeniul economic este, evident, o componenta principala in acest dialog; intelegerile care se contureaza in plan economic au, prin definitie, un grad de complexitate mai ridicat, in masura in care, la nivel inalt, sunt discutate proiecte de anvergura din punct de vedere al valorii investitiei, sau al executiei propriu-zise, sau al ambelor.
Pentru concretizarea unor asemenea proiecte este necesara indeplinirea simultana a unor criterii pe care le-am numit „Cei 4 C”: coerenta; constanta; continuitate; concretete, in prezentarea si, mai ales, desfasurarea actiunilor ulterioare convenirii proiectelor respective. Traditia cooperarii romano-chineze asigura un fundament solid pe care putem sa construim proiecte noi de cooperare; ca orice fundament, existenta sa este o conditie necesara, nu si suficienta.

Reporter: Care este stadiul actual al companiei romano-chineze care va realiza la Rovinari un grup energetic nou?

Doru Costea: In prezent, cele doua companii implicate in realizarea proiectului, Complexul Energetic Oltenia si China Huadian, actioneaza in conformitate cu cele stabilite in Memorandumul de Intelegere pentru infiintarea companiei de proiect, document semnat in luna februarie 2013. Se afla in curs de elaborare studiul de fezabilitate, conform prevederilor din caietul de sarcini, elaborarea raportului de evaluare a participarii partii romane in compania de proiect si infiintarea companiei de tip IPP.

Reporter: Autoritatile noastre au anuntat ca investitorii chinezi sunt interesati de mai multe proiecte – hidrocentrala Tarnita La­pus­testi, Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, Canalul Siret Baragan, autostrazile. Se mentine interesul companiilor pentru aceste proiecte?

Doru Costea: Da. Cele mai recente dovezi in acest sens sunt convorbirile desfasurate cu parteneri chinezi in timpul vizitei domnului Constantin Nita, ministru delegat pentru energie, in China, intre 13 si 18 mai, cand agenda discutiilor a fost concentrata pe proiectele din domeniul energetic pe care le-ati enumerat; in plus, mai multe companii chineze au participat la licitatii organizate recent pentru proiecte de dimensiuni mai mici, cum sunt modernizarea unor termocentrale, a unor mine si altele.
In urma promovarii proiectelor din infrastructura, la licitatiile pentru selectarea investitorului la autostrada Comarnic – Brasov si Craiova – Pitesti s-au inscris, de asemenea companii importante din China. Pornind de la aceste evolutii, ne asteptam ca, odata definitivate si alte proiecte din cele mentionate, sa putem sa le pre­zentam parte­nerilor chi­nezi poten­tiali.

Reporter: Estimati ca in acest an vom avea o concretizare a acestui interes?

Doru Costea: Avem motive sa fim optimisti: in primul rand, numarul ridicat de companii chineze care s-au inscris si au depus oferte la licitatiile organizate pana acum. Participarea acestora, alaturi de alte firme, este de bun augur, inclusiv din perspectiva criteriilor despre care am vorbit mai sus, in sensul ca respectarea lor a determinat partenerii sa reactioneze efectiv, depasindu-se astfel stadiul intentiilor si al dorintelor.
De altfel, ministrul delegat pentru energie a insistat ca, pana la finele lunii septembrie, companiile chineze sa analizeze in detaliu proiectele energetice prezentate de catre partea romana si sa decida in ce mod doresc sa se implice, astfel incat, in ultimul trimestru al anului curent, sa poata fi demarat stadiul urmator in vederea realizarii efective a acestor proiecte.
In al doilea rand, tin sa subliniez optiunea salutara de concentrare asupra unui numar relativ redus de propuneri: stim cu totii ca avem nevoie de multe obiective, ca vrem sa facem cat mai multe, insa resursele pe care le putem mobiliza chiar si pentru pregatirea lor in vederea organizarii licitatiilor sunt limitate; prin urmare, stabilirea prioritatilor si selectarea obiectivelor in consecinta sunt factori pozitivi in acest sens.
In fine, dar nu si in ultimul rand ca importanta, asistam la deschiderea unei noi etape – similar cu „trecerea la urmatorul nivel” – in privinta interesului partenerilor chinezi pentru cooperarea cu Roma­nia, exprimat cu mai multa fermitate si disponibilitate de implicare efectiva in dez­voltarea colab­orarii.

Reporter: De ce anume au nevoie companiile chineze pentru a dezvolta mari proiecte in Ro­ma­nia? Concret, ce trebuie sa faca Romania pentru a absorbi capitalul chinez disponibil pentru regiunea noastra?

Doru Costea: China in momentul de fata este, dupa cum stim, a doua putere economica a lumii, in cifre absolute, iar capitalul chinez a devenit o prezenta activa pe plan global, inclusiv in Europa, prin actiuni de achizitii si participare la comasari („mergers and acquisitions”) si investitii in curs de diversificare, de la tehnologie inalta, infrastructura si industrie grea, la servicii, inclusiv financiare, la telecomunicatii, sanatate etc.
Conform datelor chineze, in prezent exista peste 18.000 de firme chineze in 177 de tari ale lumii; cresterea volumului investitiilor chineze in strainatate este spectaculoasa: de la circa 40 miliarde euro in 2004 la aproape 180 miliarde euro in 2009. Aceasta orientare continua: deciziile autoritatilor chineze arata ca, pana in 2015, investitiile in strainatate urmeaza sa creasca intr-un ritm mediu anual de 17%.
Prezenta tot mai vizibila a capitalului chinez in economia globala indica, printre altele, capacitatea sa crescanda de adaptare la conditiile pietei globale: atitudinea factorilor decizionali chinezi in materie de investitii este similara, din aceasta perspectiva, celei pe care o urmeaza orice alt investitor strain cand examineaza conditiile oferite de economia-tinta.
Asadar, stimularea implicarii capitalului chinez in Romania urmeaza aceleasi coordonate care sunt valabile pentru atragerea oricarui capital strain. Tratarea companiilor chineze in aceeasi maniera in care sunt tratate celelalte companii, inclusiv din UE, este un aspect subliniat constant in dialogul nostru cu partenerii chinezi. In acelasi timp, partenerii chinezi sunt incurajati sa aplice companiilor straine care actioneaza, sau doresc sa se implice, in dezvoltarea economiei chineze, acelasi tratament pe care il rezerva propriilor firme. Acest mesaj se regaseste, de altfel, si in dialogul UE – China, in derularea caruia Romania participa intens.

Reporter: Activitatea Bancii Chinei in Romania s-a dezvoltat in ultima perioada?

Doru Costea: Au avut loc mai multe intalniri de profil si vizam deschiderea unei sucursale a unei banci chineze in Romania. Ne concentram in dialogul pe aceasta tema asupra identificarii avantajelor pe care le-ar oferi o asemenea sucursala dezvoltarii investitiilor chineze in economia noastra. Obiectivul nostru este sa transformam „cercul vicios”, in care prezenta unei banci este favorizata de nivelul investitiilor care poate creste si in functie de existenta bancii, intr-unul virtuos; un exemplu in acest sens este al Olandei, care a deschis o banca in Romania inca la inceputul anilor 1990, iar acum este pe primul loc intre investitorii straini de la noi.

Reporter: Cum apreciati dezvoltarea relatiilor romano-chineze din ultimul an, mai ales in urma schimbarilor politice?

Doru Costea: In 2012 au avut loc, intr-adevar, evolutii politice importante in ambele tari, inclusiv in ceea ce priveste componenta segmentelor decizionale. In luna noiembrie a anului 2012 a avut loc alcatuirea noii conduceri politice a Chinei, iar in martie 2013 a fost ales noul presedinte si s-a format un nou guvern, iar la noi au avut loc alegeri parlamentare in decembrie 2012.
In conditiile in care am anticipat aceste momente determinante pentru evolutiile interne din China si din Romania, am actionat pentru pregatirea conditiilor care sa asigure continuarea dialogului la un nivel superior odata ce procesele inerente instalarii noilor autoritati se vor fi incheiat.
In urma convorbirilor domnului Titus Corlatean, ministrul Afacerilor Externe, la Beijing in octombrie 2012 – cu doar doua saptamani inaintea instalarii noii conduceri politice chineze – am convenit agenda intalnirilor la nivel inalt in 2013 si mai departe, in cadrul aces­teia figurand intalniri intre sefii celor doua guverne si largirea segmentului ministerial: am amintit vizita domnului Constantin Nita, ministru delegat pentru energie, adaug participarea doamnei Irina Marin-Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, la Forumul cultural al cooperarii dintre China si state din Europa Centrala si de Est, ambele in luna mai.
Despre palierul economic am vorbit mai sus; mentionez, in context, lansarea programului de revigorare a relatiilor de infratire dintre unitati administrativ-teritoriale din Romania si China, care este o initiativa a Ambasadei Romaniei la Beijing si vizeaza 28 de „perechi” de acest gen. Concret, la inceputul anului am adresat autoritatilor locale din tara care au asemenea relatii cu parteneri din China rugamintea de a ne transmite un numar limitat de propuneri concrete de cooperare pe care sa le prezentam unitatilor corespondente chineze. Am primit raspunsuri incurajatoare la consilii judetene, municipale si orasenesti, ceea ce ne permite sa intram in faza a doua a programului, respectiv sa contactam partenerii chinezi respectivi; faza a treia, pe care o preconizam pentru a doua jumatate a anului, va include stabilirea, respectiv continuarea, dialogului direct intre cele doua parti, concentrat pe examinarea si, dupa caz, demararea proiectelor propuse.
In al treilea palier, al relatiilor inter-umane, au avut loc, de asemenea, evolutii semnificative, incepand de la adoptarea unor masuri de flexibilizare a modalitatilor de acordare a vizelor pentru oamenii de afaceri chinezi, in aprilie, si continuand cu o lis­ta consistenta de vizite, actiuni comune, manifestari expozitionale si culturale atat in Romania – cum este expozitia „Comorile Chinei” de la Bucuresti – cat si in China – cel mai recent exemplu este concertul Orchestrei Nationale Radio la Festivalul International al Primaverii de la Shanghai, la 18 mai.

Reporter: Ce sanse sunt sa avem o linie aeriana directa Bucuresti – Beijing?

Doru Costea: Perspectivele par sa fie bune, judecand dupa intensificarea cooperarii economice bilaterale asa cum se prefigureaza deja, care va conduce si la consolidarea argumentelor in favoarea realizarii unui asemenea proiect. Subiectul are o determinare comerciala preponderenta, dupa cum ne-au spus mai multe companii chineze abordate in acest scop; suntem pregatiti sa reluam discutiile cu partenerii respectivi, precum si sa facilitam contactele directe intre factorii de decizie in materie.

Reporter: Care sunt domeniile de interes pentru partea chineza? Care sunt cele mai importante investitii chineze din Romania si la ce valoare se ridica?

Doru Costea: La finele anului 2012, valoarea totala a investitiilor chineze in Romania a fost de circa 430 milioane USD, plasand China pe locul 18 in clasamentul pe tari de rezidenta a investitorilor in societati comerciale romanesti cu participare straina la capitalul social (conform datelor publicate de catre Oficiul National al Registrului Comertului). Intre investitiile chineze de succes din Roma­nia se pot enumera: fabrica de biciclete de la Deva, fabrica de tigarete de la Buzau, fabrica de cilindri pentru tipografie, gravati cu laser, de la Ploiesti, fabrica de produse din lemn de la Brasov si centrul de dezvoltare in domeniul telecomunicatiilor al Huawei Romania.
In cursul anului trecut, investitiile chineze in Romania s-au concentrat in special in domeniul energiei regenerabile, fiind demarate noi proiecte cu o valoare totala de circa 350 milioane euro. Ne bucura sa constatam ca proiectele de investitii avute in vedere de guvernul Romaniei in aceasta etapa de dezvoltare, respectiv sectorul energetic, al infrastructuri, agriculturii si protectiei mediului, coincid cu politica „Go Global” prin care guvernul de la Beijing incurajeaza inves­titiile in strainatate. Companiile chineze au acumulat experienta in realizarea de proiecte complexe in domeniile energiei si infrastructurii in tari din Asia de sud-est, Africa si America Latina, si, intr-o masura mult mai redusa, pe piata europeana. De aceea, proiectele romanesti prezinta interes pentru partea chineza si, in acest context, companiile chineze pot considera Romania ca o poarta de intrare a investitiilor chineze in spatiul european. La randul nostru, speram ca proiectul de la Rovinari, cu o valoare de cca. 1 miliard euro, sa devina un exemplu pozitiv al cooperarii bilaterale si sa reprezinte un prim pas in realizarea unui numar mare de obiective economice majore.

A consemnat ANCUTA STANCIU

„Companiile chineze de stat au fost mai degraba reticente fata de implicarea in privatizari din strainatate”.

„In anul 2011 au fost purtate discutii preliminare privind achizitionarea unui pachet de actiuni al Transelectrica, dar demersurile nu s-au finalizat”.

„Cresterea volumului investitiilor chineze in strainatate este spectaculoasa: de la circa 40 miliarde euro in 2004 la aproape 180 miliarde euro in 2009”.

„Ministrul delegat pentru energie a insistat ca, pana la finele lunii septembrie, companiile chineze sa analizeze in detaliu proiectele energetice prezentate de catre partea romana si sa decida in ce mod doresc sa se implice, astfel incat, in ultimul trimestru al anului curent, sa poata fi demarat stadiul urmator in vederea realizarii efective a acestor proiecte”.

„Tratarea companiilor chineze in aceeasi maniera in care sunt tratate celelalte companii, inclusiv din UE, este un aspect subliniat constant in dialogul nostru cu partenerii chinezi”.

„Obiectivul nostru este sa transformam < cercul vicios >, in care prezenta unei banci este favorizata de nivelul investitiilor care poate creste si in functie de existenta bancii, intr-unul virtuos”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here