Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia

    natural-art-public-intallation-stones-david-allen-fbArta cu natura si in natura, menita sa transmita un mesaj social profund. Aceasta ar putea fi, in cateva cuvinte, definitia Land Art-ului. Concept artistic originar din Statele Unite ale Americii din anii 50, Land Art-ul a ajuns si la Cluj de aproximativ o jumatate de deceniu, fiind si predat la Universitatea de Arta si Design de catre conferentiarul universitar doctor Emil Dobriban.

    Un concept mai putin cunoscut, cu o istorie de doar 50 de ani, Land Art-ul incepe sa prinda radacini la Cluj. Conferentiarul universitar doctor Emil Dobriban preda un astfel de curs la Universitatea de Arta si Design. El este printre putinii din Romania care se ocupa de aceasta arta, insa in ultimii sase ani a colindat toata Europa la expozitii si ateliere Land Art.

    Land Art-ul este un concept care in forma sa pura, este intalnit in natura, iar materialele prin care se realizeaza sunt de asemenea naturale. Scopul sau este de a transmite un mesaj social puternic, prin intermediul unor materiale netraditionale. „E arta cu natura si in natura”, explica Dobriban.

    A pornit in anii de dupa razboi, ca majoritatea artelor de avangarda, in Statele Unite. Pe parcus au aparut si alte directii, iar artistii au descoperit noi valente ale acestei arte. „Land art nu are o finalizare practica si incantatoare, se incadreaza in natura si se degradeaza in timp. Vrea sa transmita un mesaj uman, un mesaj in primul rand ecologic, dar si un mesaj social. Nu e ceva doar decorativ. Acest concept nu te incanta, e ceva mai mult socant. Sub influenta acestei transformari pe care omul a adus-o mediului inconjurator, al degradarii, artistii au luat decizia de evidentia aceste probleme, precum distrugerea naturii sau a incalzirii globale. Land art e si un semnal de alarma”, e de parere Emil Dobriban.

    La Oxford, intr-o tabara de Land Art, Emil Dobriban a realizat, in urma unui proiect trimis in avans, un cuib de aproape doi metri latime, intr-un copac. „Am lucrat timp de doua saptamani, dupa ce mai mult timp am studiat cuiburile de berze. Lemnele mai groase sunt la baza si se tot subtiaza. Am ajuns la etapa finala, dar inainte sa pun fanul mi-am dat seama ca ceva ii lipseste. Nu e haotic, trebuie sa existe o rigoare. De exemplu, metalul merge numai cu materiale din grupa sa, nu se poate combina cu fanul, care trebuie combinat cu materiale vegetale, iarba sau lemn sau chiar sfori”, sustine profesorul.

    Munca pe care a depus-o pentru a realiza cuibul imens i-a schimbat felul in care priveste pasarile si cuiburile lor. „Privesc orice cuib cu mai mult interes, cu mai mult respect si admiratie. In ultima vreme m-am apucat si sa le pictez, am ramas asa de fascinat de monumentalitatea lor”, recunoaste artistul.

    Prima lucrare de Land Art a profesorului a fost realizata in 2005, in Franta, care intruchipeaza un rau, raul Drome. „A fost o tema data, de a ne inspira din aceasta sursa. Am strans mai multe liane, crengi uscate si vita de vie si am realizat lucrarea, intre doi copaci. Solutia tehnica a fost dificila, pentru ca din cauza vantului exista pericolul de a se rupe”, explica Emil Dobriban.

    La Faget-Izvor, in cadrul primei tabere de Land Art organizata la Cluj, artistul a realizat o schela din lemn in jurul unui copac aproape uscat, care, potrivit acestuia, are nevoie de un sprijin. „Acest tip de schele le vezi de obicei in jurul bisericilor. Ideea mea a fost ca nu numai bisericile sau cladirile vechi au nevoie de restaurare, ci si copacii si mediul inconjurator. Lucrarea e una mai mult literara, dar si din punct de vedere artistic exista o armonie, datorita relatiilor dintre liniile care formeaza schela”, isi descrie acesta lucrarea.
    Fata de alte genuri artistice, Land Art-ul necesita doar multa creativitate si putine studii de specialitate. Asta ii atrage pe studentii de la Arte, care, dupa cum recunoaste si conferentiarul, sunt satui de studiul anatomiei si a detaliilor, atunci cand invata cum trebuie sa picteze un chip uman.

    „Trebuie sa iubeasca natura si arta. Dar, fata de alte genuri e in avantaj. Ca sa faci un portret, trebuie sa studiezi doi ani anatomia. Pentru Land Art nu ai nevoie de studii, ci doar de creativitate, de aceea recomand genul asta de arta. Toti cei care au un suflet deschis spre natura si arta pot sa faca asa ceva. Se bazeaza mai mult pe bunul simt si nu exista cenzura, ci doar relatiile sociale”, considera artistul clujean.

    Cu toate acestea, realizarea unor lucrari cu adevarat impresionante de Land Art necesita solutii tehnice speciale. De exemplu, pentru realizarea cuibului, Emil Dobriban a avut nevoie de un tractor cu o remorca plina de crengi. Insa in cazul unor lucrari si mai spectaculoase, ca de exemplu spirala realizata de Robert Smithson, una dintre cele mai celebre lucrari de Land Art, necesita transportul unor cantitati imense de nisip cu ajutorul unor camioane.

    „Eu intotdeauna ma lovesc de gasirea unui loc unde sa lucrezi. Sa pictezi ceva poti sa iti gasesti un loc, dar cine te lasa sa tai un copac, sa faci o groapa de doi metri adancime sau o movila de piatra de trei metri inaltime. Ai nevoie, mai apoi, de o roaba, de un burghiu, de investitii materiale. E mai complicat, dar poate de asta e mai frumos. Poate ajunge sa fie o combinatie intre arta si inginerie, pentru ca solutia tehnica trebuie sa fie foarte solida. Dar e si o inginerie a sufletului. Trebuie sa ai in vedere si latura tehnica, artistul trebuie sa aiba inclinatii spre tehnica. Degeaba ai o idee grozava daca nu poti sa o pui sa stea in picioare si nu ai un simt practic”, e de parere conferentiarul.

    In plus, poate cea mai reprezentativa caracteristica a acestui concept este faptul ca singurele dovezi ale existentei sale sunt imaginile, fotografiile sau filmarile, realizate dupa finalizarea lucrarii. „Sunt efemere, iar asta e o conditie. Nu facem arta pentru muzee, dar calitatea si mesajul sunt la fel. Nu ne preocupa insa atemporalitatea”, completeaza Emil Dobriban.

    In zilele noastre, artistul emblematic al Land Art-ului este Richard Long, un englez, care lucreaza in cel mai pur concept. Aproape ca nu intervine in natura. Aduna pietre si realizeaza semne imense, de sute de metri, pe varful muntilor. Te miri cum ajunge acolo, iar apoi realizeaza reportaje foto pe care le expune. In plus, la expozitii, in mijlocul salii expune roci. Unele lucrari sunt realizate in locuri unde putini oameni pot ajunge. De exemplu Christo, un artist bulgar stabilit in SUA, a realizat cele mai mari instalatii de land art, in defileuri unde nu se poate ajunge decat foarte dificil.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *