Muzeul ??rii Cri?urilor, acuzat de nep?sare privind rezerva?ia Pe?ea:
Muzeul Ţării Crişurilor, acuzat de nepăsare privind rezervaţia Peţea: "Se comportă ca un stăpân. Noi trebuie să-l spălăm pe picioare?"
Muzeul Tarii Crisurilor, acuzat de nepasare privind rezervatia Petea: "Se comporta ca un stapan. Noi trebuie sa-l spalam pe picioare?"
Muzeul Tarii Crisurilor, acuzat de nepasare privind rezervatia Petea: „Se comporta ca un stapan. Noi trebuie sa-l spalam pe picioare?”

Seful filialei Bihor a Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Radu Miron, si inginerul bucurestean Florian Malancu, adus in Bihor de ANRM, alaturi de alti specialisti, pentru a monitoriza rezervatia Petea si lacul cu nuferi Ochiul Mare din Baile 1 Mai, au iesit public, joi, sa prezinte stadiul studiului pe care il fac.

Potrivit celor doi, in toate forajele de apa geotermala din perimetrul Bailor Felix si 1 Mai au fost deja montati senzori inteligenti, care culeg date despre nivelul apei, temperatura si conductivitatea electrica a apei, adica variatia mineralizatiei. „Se vor monta senzori si in forajele din Oradea”, a precizat Malancu (foto).

Dupa cum se stie, in prezent lacul cu nuferi este mentinut in viata artificial, cu apa pompata printr-un furtun de pompieri, de la un foraj al SC Turism Felix. Potrivit lui Malancu, nivelul lacului a scazut, pentru ca forajul alimenteaza, de fapt, Hotelul Ceres si Complexul Perla si doar surplusul de apa ajunge in lac. Insa cum cele doua baze nu au nevoie de apa geotermala acum, nici pompa nu functioneaza.

Unde merge apa?

„Ca o prima concluzie neverificata, parerea mea e ca lacul este alimentat numai artificial, pentru ca este colmatat. Regularizarea paraului Petea, prin anul 2000, 2002, a dus la colmatare”, a precizat Malancu. Astfel, daca n-ar fi alimentat cu furtunul, lacul ar muri definitiv. Daca izvorul lacului este sau nu obturat, ramane sa se afle. Potrivit lui Miron, Muzeul Tarii Crisurilor, custodele rezervatiei, ar fi primit abia acum acordul Academiei Romane pentru a-l decolmata.

Pentru a verifica ipoteza, specialistii propun acum sa faca un foraj de monitorizare la limita rezervatiei, care va arata daca apa pompata artificial ajunge in acviferul termal ori se pierde in panza freatica. „Numai in ultima luna s-au pompat in lac 12 mii de metri cubi de apa. Evolutia nivelul in lac o consideram ca fiind influentata de perioada de timp in care e pompata apa. Pentru o monitorizare corecta, avem nevoie de un foraj de monitorizare”, a explicat inginerul.

Forajul ar costa 12.000 de lei si are deja toate autorizatiile obtinute. „Singurul impiediment este gasirea fondurilor”, a precizat inginerul. Teoretic, banii ar trebui sa-i asigure ANRM, cea care a comandat studiul.

„Nu-i intereseaza nimic!”

In timp ce monitorizarea nu are inca nicio concluzie concreta, cert este insa ca inginerii adusi de ANRM la Bihor sunt nemultumiti de felul in care Muzeul trateaza problema rezervatiei, acuzand muzeografii de lipsa de interes.

„N-am nimic cu custodele, dar se comporta ca un stapan. Si noi trebuie sa venim sa-l spalam pe picioare sau ce sa facem? Eu sunt de doua luni aici si n-a venit odata acolo (n.r. la lacul Ochiul Mare). Chiar nu-i intereseaza ce facem? Ei fac numai reclamatii, dar fara sa aiba nicio data concret”, a acuzat Malancu.

Mai mult, muzeul ar incurca studiul. In primul rand, pentru ca inchide rezervatia cu lacat, apoi pentru ca ar tine informatiile pe care le au pentru ei. „Nu participa cu nimic, nu-i intereseaza nimic. Ei au facut niste foraje de monitorizare si nu vor sa ni le puna la dispozitie, ca aveam si noi niste informatii suplimentare. Le-am cerut, ne-au spus ca nu stiu unde sunt”, a spus inginerul.

Contactat de BIHOREANUL, directorul Muzeului Tarii Crisurilor a declarat ca nu comenteaza acuzele pana cand nu vede, concret, ce se imputa custodelui. „Din cate stiu, toate datele au fost comunicate la ANRM”, s-a rezumat Chiriac sa declare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here