Reabilitarea termica a blocurilor din Cluj-Napoca

In contextul existentei unui numar inca foarte mare de locuinte de tip vechi, construite inainte de anii „90, pe de-o parte, si a scumpiri gazelor, a curentului electric, pe de alta, primaria Cluj-Napoca vine in sprijinul locuitorilor prin derularea programului de reabilitare termica a cladirilor construite in perioada 1950 – 1990.

Proiect necesar

Programul de reabilitare termica a blocurilor, demarat de primaria Cluj-Napoca, urmareste imbunatatirea performantelor de izolare termica a elementelor de constructie care delimiteaza exteriorul cladirii, spatiile interioare incalzite, cresterea eficientei energetice a instalatiilor interioare de incalzire, de alimentare cu apa calda de consum, reducerea pierderilor de cadura si a consumurilor energetice. De asemenea, respectivul proiect contribuie la reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie. Demarat in februarie 2006, programul cuprinde pina in prezent 87 de blocuri-condominii.
Actiunea de reabilitare presupune o serie de etape de interventie, prima dintre ele fiind expertizarea – auditul energetic a cladirii si elaborarea certificatului energetic. Expertizarea este urmata de elaborarea Studiul de fezabilitate, expertiza tehnica a structurii de rezistenta a cladirii, elaborarea proiectului tehnic si executia si receptia lucrarilor de reabilitare termica.

Finantarea programului

Fondurile necesare pentru finantarea cheltuielilor privind expertizarea si auditul energetic, precum si pentru proiectarea lucrarilor de reabilitare termica a cladirilor de locuit multietajate, sint asigurate din alocatii de la bugetul de stat, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. In privinta fondurile necesare pentru executarea lucrarilor de reabilitarea termica a cladirilor de locuit nominalizate in programele anuale, 34% din sume provin din alocatii de la bugetul de stat, 33% din fonduri aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele locale si din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene si 33% din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari si din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene.
Masurile de reabilitare termica incluse in program se refera la termoizolare (peretii exteriori, planseul peste ultimul nivel, planseul peste subsol), realizarea unor acoperisuri de tip sarpanta sau mansardarea, dupa caz, modernizarea usilor/ferestrelor exterioare cu asigurarea schimburilor minime de aer, dupa caz, montarea de repartitoare de costuri si de robinete termostatate pe corpurile de incalzire din apartamente, interventii la conductele si armaturile cu pierderi din subsol /canal termic etc.

Caz practic

Luind, de exemplu, un apartament de 3 camere, cu un numar de 4 ferestre si o usa de balcon, situat la un etaj intermediar, cu lungimea totala a peretilor exteriori de 20 m, pierderile de caldura vor avea loc prin peretii slab izolati si prin ferestre. Prima masura care se poate lua in acest caz, este imbunatatirea gradului de izolare a anvelopei cladirii, o varianta posibila fiind placarea cu polistiren special destinat acestei operatiuni, care permite respiratia fatadei. Considerind peretele neizolat, din caramida plina, si o diferenta de temperatura de 30°C, (20 °C in interior si -10°C in exterior), pierderile de caldura vor fi de aproximativ 3000 W/h. In cazul izolatiei exterioare cu polistiren de 10 cm, pierderile de caldura vor fi de aproximativ 350 W/h, economisind astfel 2650 W/h. Dintr-un m³ de gaz metan se obtin 10 kW, deci economia va fi de 1m³ de gaz la patru ore, adica 8m³ pe zi! Este important insa si faptul ca poluarea ar putea fi redusa cu cel putin 30 m³ de CO2 pe zi!
In situatia ferestrelor vechi din lemn, pierderile sint greu de evaluat, daca se iau in calcul si posibilele inetanseitati.
Este bine de stiut ca nu este suficienta inlocuirea vechilor ferestre cu ferestre termopan. Daca acestea din urma nu sint executate astfel incit sa respecte unele cerinte calitative obligatorii, pot prezenta mai multe probleme decit cele vechi.

Sursa: Monitorul de Cluj

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *