Raportat la standardele de mediu din Uniunea Europeana, Bucurestiul anului 2008 poate fi considerat o adevarata bomba ecologica.

Traficul e o sursa uriasa de monoxid de carbon, centralele electrotermice si platformele industriale depasesc frecvent limitele de emisii de noxe, iar zecile de santiere din Capitala ne obliga sa inghitim tone de praf. Spatiile verzi se topesc vazand cu ochii, sub betoane si plantatii de pungi si PET-uri.

Ziua Mediului, sarbatorita astazi in toata lumea, este o buna ocazie pentru bucuresteni sa-si intrebe viitorii edili cata apa poluata va mai curge pe Dambovita pana cand Bucurestiul va deveni un oras curat.

Ceata toxica si nori de praf

Zece minute de asteptare intro statie de tramvai, printre masinile care demareaza de la semafor, il regaleaza pe bucuresteanul de rand cu un cocktail otravitor de monoxid de carbon, metale grele si praf. Studiile cele mai recente arata ca 70% din emisiile care polueaza aerul Capitalei provin din tevile de esapament. Vehiculele arunca in aer tonele de praf produse de santierele de constructii din oras.

Amenzile anemice ale Garzii de Mediu nu i-au convins inca pe constructori sa investeasca in rampe de curatare a rotilor de camioane si nici sa asigure transporturile de materiale cu plase speciale. Cantitatea de praf din Bucuresti este estimata astazi la 260-280 de tone pe kilometru patrat, adica de peste zece ori mai mult decat in celelalte capitale europene.

Spatiile verzi, la index

Copacii, cele mai eficiente „aspiratoare” de praf, cad cu miile pe altarul intereselor imobiliare. Scandaluri intens mediatizate precum „Parcul Bordei” reflecta drama unui oras in care zeci de terenuri cu vegetatie spontana sunt retrocedate cu marinimie si acoperite de betoanele noilor constructii.

Primariile adopta pe banda rulanta Planuri Urbanistice Zonale, care permit constructorilor sa modifice structura cladirilor si sa incalce obligativitatea de a rezerva un minimum de 30% din suprafata terenurilor vegetatiei. Fiecare bucurestean va avea dreptul, in 2014, la 26 de metri patrati de spatiu verde, iar autoritatile trebuie sa gaseasca terenuri virane pentru a le extinde. La actuala frenezie imobiliara, viitorii edili vor ajunge sa planteze copaci pe blocuri.

Alergii, bronsite si stres

De la periferie, „salba” de centrale termice a orasului arunca in atmosfera mii de tone de dioxid si monoxid de carbon, dioxid de sulf si oxizi de azot. Cele opt statii de monitorizare a aerului din Bucures ti transmit date care dau fiori, in special in zilele caniculare. Obisnuita sa le ignore, primaria generala „uita” sa emita avertismente.

Autoritatile se dau de ceasul mortii ca romanii fumeaza prea mult, dar evita sa spuna ca poluarea e cel putin la fel de nociva. Alergii, bronsite cronice, anemii, oboseala cronica si stres, acestea sunt doar cateva din bolile „profesiei” de bucures tean. Trambitate ca solutie viabila la descongestionarea traficului, bandele speciale pentru biciclisti au fost incropite peste noapte cu materiale proaste si exclusiv pe trotuarele presarate cu zeci de obstacole. Vechea ciorovaiala intre biciclisti si soferi s-a mutat si pe teritoriul pietonilor.

S-avem putintica rabdare!

Promisiunile autoritatilor de mediu si ale primariilor par incremenite intr-un vesnic proiect. Agentia de Protectie a Mediului Bucuresti, Primaria Capitalei si Politia Rutiera vor incepe abia in toamna un plan integrat de reducere a poluarii.

Ni se spune ca in cinci ani vom avea trafic descongestionat, parcari subterane, un transport in comun decent, mai multe spatii verzi, reduceri de impozite pentru vehicule cu emisii reduse, mai multe piste si multe alte lucruri minunate care ne vor face aerul mai respirabil. Pana atunci, luminita verde de la capatul tunelului se va distinge mai greu din cauza poluarii.

NICI TARA NU RESPIRA BINE

CRAIOVA. Industria e de vina Gradul de poluare a Craiovei este influentat de platforma industriala a orasului, insa traficul vine tare din urma. „Platforma industriala Isalnita – Doljchim si CET 1 emit o serie de poluanti in atmosfera si genereaza volume mari de ape uzate. Platforma de sud-est, formata din Electroputere, MAT, Reloc si IUG, genereaza emisii de poluanti si zgomot. Traficul auto si feroviar produce emisii de poluanti chimici si pulberi, cele mai afectate artere fiind Nicolae Titulescu, Calea Bucuresti si Bd. Decebal”, spun specialistii ARM Craiova. In 2007, emisiile totale anuale de gaze cu efect de sera au fost de 3.879 de tone CO2 echivalent, la nivelul Doljului.
CLUJ. Gunoaie aruncate aiurea De la inceputul anului, comisarii de la Garda de Mediu Cluj au aplicat 100 de sanctiuni contraventionale in valoare de 1,5 miliarde de lei unor societati comerciale sau persoane fizice care nu au respectat prevederile legale in ceea ce priveste depozitarea deseurilor sau noxele emise in atmosfera. „Agentii economici nu gasesc solutii pentru deseurile industriale, de constructii sau casnice si atunci le arunca in locuri interzise. De asemenea, in ultima perioada au fost aplicate doua sanctiuni unor importante firme din Cluj care n-au respectat normele legale in ceea ce priveste noxele emise in atmosfera”, a explicat comisarul-sef Mihaela Beua, de la Garda de Mediu Cluj.

BRASOV. Mult zgomot si praf In Brasov, zgomotul produs de traficul din marile intersectii si praful depasesc frecvent limitele maxime admise. „Au mai fost depasiri ale pragului de alerta si chiar ale pragului de interventie in cazul nivelului pulberilor sedimentabile (praf – n.r.), cauzate de traficul greu sau de lucrarile de infrastructura din apropierea punctelor de masurare”, spune Ciprian Bancila, seful Agentiei de Protectie a Mediului Brasov. In perioada ianuarie-aprilie 2008, din 43 de determinari, sapte probe au depasit pragul de alerta si cinci, pragul de interventie. Cea mai mare valoare s-a inregistrat la Codlea, in martie.

STINGEREA

Bezna de Ziua Mediului

Ministerul Mediului ii invita pe locuitorii Bucurestiului si ai altor orase din Romania sa stinga simultan becurile pe 5 iunie, de Ziua Mondiala a Mediului, la ora 21.30. Gestul e simbolic si e menit sa incurajeze reducerea consumului de energie, folosirea becurilor economice si reciclarea surselor de iluminat. Ministerul Mediului vrea sa reediteze astfel evenimentul Ora Pa- mantului, organizat la nivel international pe data de 29 martie. Romania nu a putut participa la mobilizarea internationala a ecologistilor din cauza masurilor stricte de securitate din perioada Summitului NATO de la Bucuresti.

GUVERN

Tariceanu recomanda mersul pe jos

Primul-ministru, Calin Popescu-Tariceanu, le-a cerut ieri ministrilor sa vina azi la guvern pe jos sau cu metroul, ca sa marcheze astfel Ziua Mediului, informeaza Mediafax. Au acceptat directiva ministrii Adrian Iorgulescu (Cultura), Teodor Melescanu (Aparare) si Adrian Ciocanea (secretar de stat Afaceri Europene), care si-au motivat renuntarea la automobile prin distanta mica ce le desparte casa de serviciu.

Sursa: Evenimentul Zilei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here