Zero Waste Europe propune o strategie de tranziție pentru gestionarea deșeurilor amestecate în cadrul unei economii circulare.

Zero Waste Europe (ZWE) a remis astăzi un raport în care evidențiază importanța definirii unei noi strategii pentru gestionarea deșeurilor reziduale amestecate, care să corespundă cerințelor perioadei de urgență climatică în care ne aflăm.

Raportul stabilește o abordare de tranziție bazată pe valorificare materială și tratarea biologică pentru gestionarea deșeurilor amestecate (1) în cadrul unei economii circulare.

Viziunea economiei circulare constă tocmai în conservarea în sistemul economic a materialelor și resurselor, minimizând așa-numitele pierderi prin depozitare la rampă sau incinerare a deșeurilor. Foaia de parcurs a Economiei Circulare și Directiva Comisiei Europene privind depozitarea la rampă trebuie, de asemenea, să acorde atenția adecvată gestionării deșeurilor reziduale amestecate, așa numita fracție umedă în legislația românească.

Actuala dependență excesivă de eliminarea prin incinerare simplă sau cu valorificare energetică a contribuit la un efect de blocare a sistemelor de gestionare a deșeurilor care a afectat negativ reciclarea materială (2) și a contribuit la agravarea schimbărilor climatice (3). Această practică subminează, de asemenea, eforturile Uniunii Europene de a decarboniza economiile statelor membre (4).  

„Sistemul actual de gesionare a deșeurilor amestecate este depășit și ineficient. Incinerarea deșeurilor distruge o cantitate vastă de resurse, incurajând extragerea unor noi materii prime prin minerit, perpetuând un model de economie lineară și emiterea de gaze cu efect de seră provenite, în special, de la producerea și valorificarea plasticului. Practica aceasta contravine obiectivelor Pachetului pentru Economie Circulară și țintei UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.” – Janek Vähk, Coordonator Zero Waste Europe pentru Climat, Energie și Poluarea Aerului  

ZWE propune un sistem integrat de valorificare materială și tratare biologică (Material Recovery and Biological Treatment – MRBT) care combină tratarea biologică (pentru stabilizarea materialelor fermentabile care se regăsesc încă în fracția reziduală) cu un echipament complex de sortare (pentru colectarea și valorificarea materialelor care nu au fost incluse în colectarea separată). Prin combinarea acestor metode se asigură reducerea impactului fracției amestecate reziduale în cazul depozitării la rampă și, în același timp, menținerea flexibilității necesare pentru îmbunătățirea continuă a performanței sistemelor de gestionare a deșeurilor.

„Avem nevoie de un sistem de tipul MRBT ca strategie de tranziție pentru fracția umedă în susținerea demersului nostru de a maximiza colectarea separată și de a reduce cantitățile de deșeuri generate; strategia trebuie să ia în calcul opțiuni de gestionare a deșeurilor aliniate cerințelor Directivei CE privind depozitarea la rampă și ar trebui să minimizeze impactul climatic. În același timp, trebuie să mențină  sistemul adaptabil la diminuarea fracției umede și la creșterea cantităților de materiale curate provenite din colectarea separată (care este și trebuie să rămână prioritatea strategică).” – Enzo Favoino, Coordonator Științific al Zero Waste Europe

Echipate cu sisteme de tratare biologică a deșeurilor, în situații curente sau viitoare de tip COVID-19, stațiile MRBT ar fi de asemenea capabile să realizeze stabilizarea biologică, similară compostării, proces prin care deșeurile procesate pot fi perfect igienizate datorită în primul rând, dar nu numai, căldurii biogene pe care o degajă (5).

Pornind de la aceste argumente, Zero Waste Europe solicită o strategie UE dedicată gestionării deșeurilor amestecate, care să alinieze tratamentul la principiile generale și la obiectivele strategice ale agendei economiei circulare a UE, incluzând în mod special:

  • O informare a Comisiei Europene asupra rolului (marginal) al depozitării la rampă într-o Europă circulară.
  • Definirea unei abordări comune la nivelul UE pentru gestionarea fracției amestecate reziduale, care ar trebui să includă codificarea „pre-tratării” / „tratării prealabile” și obiectivele tratării biologice.  
  • Sprijin pentru transformarea actualelor stații de tratare bio-mecanică (Mechanical Biological Treatment – MBT) în stații de valorificare materială și tratare biologică (MRBT) și, ulterior, prin programe de finanțare dedicate, modernizarea ambelor tipuri (totală sau parțială, după caz) în stații de compostare și unități de revalorificare pentru deșeurile organice curate și reciclabile uscate.

Descărcați raportul.

Alternativă pentru incineratorul planificat de PMB în București

Experții consideră că o instalație de tipul MRBT poate fi o soluție alternativă la instalația de valorificare energetică – incineratorul propus de PMB pentru Bucutești – Ilfov. Dintre beneficii menționăm flexibilitatea şi dualitatea (ca scop) a tehnologiei, care permite procesarea fluxurilor de materiale pure sau impure, în funcţie de cum se schimbă nevoile comunităţii. De exemplu, pe măsură ce o comunitate deviază de la rampă tot mai multe deşeuri, componenta de stabilizare biologică a unei unităţi MRBT se poate schimba în primirea şi procesarea materiei organice separate la sursă (source-separated organics – SSO) şi producerea unor amelioratori de sol, fertilizatori valoroşi. S-ar rezolva astfel problema cu care se confruntă sistemele de eliminare bazate pe valorificare energetică (WTE) și depozitare, care sunt proiectate şi construite pentru a primi anual o cantitate minimă de deșeuri. Cantitatea este negociată în contracte de tip „furnizezi sau plăteşti“, prin care comunitatea se obligă să alimenteze instalația/sistemul de eliminare pentru 20-30 de ani. Pe măsură ce comunităţile recuperează mai multe resurse şi produc mai puţine resturi, instalaţiile WTE trebuie să găsească deşeuri alternative pentru a alimenta sistemul. WTE intră astfel în directă competiţie cu orice creştere procentuală de recuperare și reciclare a deșeurilor. În schimb sistemul MRBT nu va suferi din punct de vedere financiar în cazul în care comunitatea continuă să se îndrepte spre 90% deviere de la rampă sau chiar mai mult. 

Unităţile MRBT necesită substanţial mai puţin timp pentru a fi proiectate, construite şi puse în funcţiune decât cele WTE. Aceasta se traduce în reducerea mai rapidă a impactului negativ de mediu al eliminării deşeurilor, precum şi reducerea volumului deşeurilor orientate spre rampele de depozitare, prelungindu-se astfel durata de funcţionare a celor existente. MRBT este un model care se poate replica la diverse scale şi poate fi proiectat pentru a servi în comunități cu sisteme de management al deşeurilor mult mai mici, decât orice tip de instalaţie WTE. Astfel se permite comunităţii să îşi trateze şi să-şi gestioneze pe plan local deșeurile, ajutând-o să fie mai independentă şi respectând principiul proximităţii. 

Instalaţiile MRBT pot ajuta la recuperarea a şi mai multe materiale/resurse, dacă sistemul se asociază şi cu o componentă de cercetare. Cercetarea este necesară pentru a înţelege din ce se compun deșeurile care nu pot fi separate, reparate sau reciclate şi pentru a evalua strategiile de adoptat în scopul recuperării acestor obiecte prin reproiectare durabilă. Spre exemplu, sistemul de sortare mecanică poate, de asemenea, să extragă multe materiale non-reciclabile din amestecul de deşeuri. Acesta poate fi un punct de plecare într-o colaborare cu industria având ca scop reproiectarea ambalajelor, astfel încât să poată fi refolosite, compostate sau reciclate. Odată ce produse ca acestea sunt sortate şi identificate, producătorii pot fi stimulaţi (ori penalizaţi), în concordanţă cu obiectivele comunităţii.

Gestionarea deșeurilor amestecate prin MRBT ar trebui să vină întotdeauna imediat în urma creşterii eforturilor de separare la sursă, prin care se obţin materiale reciclabile şi compostabile de mai bună calitate, precum şi cele mai mari beneficii de mediu. MRBT nu este un înlocuitor al separării la sursă, de tipul „door -to-door”, ci un instrument valoros care să ajute comunităţile să îşi reducă impactul de mediu si să poată implementa progresiv programe de sortare si colectare la sursă, asa cum este necesar pentru Bucuresti – Ilfov. 

In plus, costul este mai mic, iar construcţia şi punerea în funcţiune a unei instalații MRBT se derulează mai rapid, comparativ cu o instalație de tipul WTE, precum incineratorul de mare capacitate planificat pentru București – Ilfov.

NOTE:

  1. Several reports highlight the presence of recyclables in the so called “residual waste” e.g. Integration of environmental concerns in Cohesion Policy Funds (ERDF, ESF, CF), and The EIB Circular Economy Guide.
  2. EU Taxonomy Report: Technical Annex 
  3. The impact of Waste-to-Energy incineration on climate
  4. 2050 long-term strategy
  5. Inactivation of the Coronavirus That Induces Severe Acute Respiratory Syndrome, SARS-CoV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here