SUCCES Campania Jurnalului National a invins mafia imobiliara
Bucurestenii se pot plimba de astazi pe aleile Parcului Bordei fara ca cineva sa-i ameninte sau sa-i fu-ga-reas-ca. Campania Jurnalului National de salvare a spa-tiu-lui verde, care dureaza de mai bine de patru ani, n-a fost in zadar. 28.400 de metri patrati din parc nu mai au stapin. Au mai ramas im-prejmuite doua loturi in suprafata totala de 4.600 de mp pe motiv ca ar avea un proprietar. Poate viitorul edil va rezolva aceasta problema.
Daca miine s-ar organiza concursul „Miss Univers”, participantele la coronita vor renunta la a mai salva delfinii si se vor dedica trup si suflet Parcului Bordei. E la moda si da bine la popor. Asta s-a vazut in campania electorala, cind toti candidatii la un scaun de primar al Capitalei au avut pe buze Parcul Bordei. Imi lasa un gust amar cind vad cum multi se bat cu pumnul in piept si pozeaza in iubitori ai naturii. Imi aduc aminte ca acum patru ani, cind am in-ce-put campania pentru a reda bu-curestenilor un spatiu verde inaugurat de Carol al II-lea, multi imi spu-neau: „N-ai nici o sansa, nu-ti dai sea-ma ca Basescu a semnat cele doua dispozitii de primar si e in spatele afacerii, acolo se vor construi vile de lux”. Asta se intimpla acum pa-tru ani, cind Jurnalul National in-c–epuse campania demonstrind cu do-vezi clare ca terenul situat pe Mircea Eliade, colt cu Turgheniev, a fost si este parc public.
DOVEZI. M-am intors un pic in timp si mi-am amintit de un material care n-a picat bine pentru cei de la Primaria Capitalei, care se in-ca-pa-ti-nau sa sustina ca Bordeiul n-a fost do-meniu public. Astfel am aflat ca, in pla-nul Municipiului Bucuresti din 1943, Bordei era trecut parc. In har-tile mai vechi, zona a fost denumita Gradina Bordei, parcul cu acelasi nume fiind inaugurat in 1938 de Regele Carol al II-lea.
Traian Basescu semnase la sfir-si-tul lui 2003 cele doua dispozitii ilegale de primar general prin care Tu-dor Dumitru si Eugen Lincaru primi-sera Parcul Bordei in schimbul Satu-lui Francez pe care-l revendicau. Imputernicitul celor doua familii nu era nimeni altul decit Costica Constanda, cel care a devenit ulterior proprietarul spatiului verde. Tranzactia s-a produs foarte repede, iar afaceristul a trecut la fapte. A ingradit parcul cu un gard imens, iar ziarul nostru a aratat in exclusi-vitate cum oamenii lui Constanda au taiat peste o suta de copaci, avind la mina o autorizatie semnata de Sulfina Barbu, pe atunci sefa Directiei de Protectie a Mediului din Primaria Capitalei, ulterior ministru al Me-diului. Multi din Primaria Capitalei au fost alaturi de afacerist, de la directori la consilieri generali. Juristii primariei n-au facut nici un efort sa pledeze pentru apararea parcului atunci cind afaceristul a dat in judecata municipalitatea pentru a obtine dreptul de a construi pe un spatiu mult mai mare din parc. Legea ii permitea doar pe 15%. In timp ce juristii Capitalei se jucau de-a aparatul, Jurnalul National continua seria dezvaluirilor si, astfel, am aflat ca Primaria Capitalei a cumparat in urma cu 75 de ani terenul pe care se afla acum Parcul Bordei de la Banca Marmorosch [email protected] cu 16 milioane de lei, declarindu-l utilitate publica, adica in folosul bucurestenilor. Suma reprezenta la vremea respectiva 110.000 de dolari, iar, pentru a face o comparatie, cu citeva sute de dolari putea fi achizitionata o ma-sina de lux.
Suprafata achizitionata in 1933 de autoritati a fost de 130.000 de metri patrati, fiind luata in calcul si protejarea Lacului Bordei. Astfel, schimbul de terenuri dintre Primaria Capitalei si omul de afaceri Costica Constanda nu putea avea loc, zona verde fiind declarata un bun public.
Imediat dupa ce jocurile au fost facute, adica din 2003, parcul nu mai era parc, ci zona verde, si nu mai era proprietate publica a statului, ci una privata.
PARC CU DOI STAPINI. Un alt amanunt care a accentuat si mai tare ca afacerea Bordei a fost una dedicata lui Constanda si oamenilor din jurul lui a fost atunci cind am descoperit ca, in aprilie 2004, zona verde avea doi stapini. Familia Angelescu primise prin hotarire ju-decatoreasca dreptul de proprietate asupra unei suprafete de 10.140 de metri patrati din parc, adica o treime, iar Costica Constanda do-bindise in septembrie 2003, prin doua dispozitii ale primarului gene-ral de atunci, Traian Basescu, intre-gul parc.
Cele doua decizii contradictorii s-au lasat cu un nou proces intre fa-mi-lia Angelescu si omul de afaceri.
La data de 16 iunie 2004, Ioana An-gelescu si mama sa, Geta Nora Men-teoru Angelescu, au cerut anula-rea in instanta a celor doua dispozitii prin care Basescu ii daduse parcul lui Constanda si, pe cale de conse-cinta, constatarea nulitatii tuturor vanzarilor succesive ale terenului. Potrivit actiunii, improprietarirea lui Constanda cu Parcul Bordei a fost ilegala, deoarece terenul se afla in litigiu cu scopul reconstituirii dreptului de proprietate, iar Pri-ma-ria Capitalei cunostea acest aspect si nu avea nici un drept sa-l instraineze altor personae.
In mai putin de o luna, atitudinea dura a familiei Angelescu s-a schimbat fara vreo explicatie, la prima vedere. Cu o zi inainte de cel de-al doilea termen de judecata, la data de 30 septembrie 2004, familia Angelescu, cu asistenta unui alt avocat, Elena Ciurezu (fosta consilier gene-ral si subprefect), a dat o declaratie notariala prin care renunta la judecata sub toate aspectele si fata de toate persoanele.
Asa se face ca, la 1 octombrie 2004, Judecatoria Sectorului 1 Bu-curesti nu a putut decit sa ia act de vointa reclamantelor si sa inchida procesul.
Ce a stat in spatele acestei schim-bari de macaz? S-a aflat mult mai tirziu. Pentru ca cele doua decizii ale primarului Basescu sa nu mai fie in primejdia anularii, Prefectura Bucuresti a gasit mai repede ca niciodata solutia magica.
Cinci terenuri la schimb pe care se poate construi fara probleme. Asta a fost oferta pentru ca familia Angelescu sa renunte la o treime din Parcul Bordei si sa nu mai faca probleme lui Constanda.
PSEUDOUCRAINENI. Sme-che-riile din jurul Parcului Bordei nu s-au oprit aici. Anul trecut apare informatia ca afaceristul, pe care ziarul nostru l-a demascat demonstrind ca n-are nici macar o firma inregistrata la Registrul Comertului, a vindut 4.600 de metri patrati din Bordei unor ucraineni. Miscarea a fost inteligenta, dovada ca, astazi, Primaria Capitalei n-a putut sa faca schimb luind in calcul tot parcul, ci doar 28.400 de metri patrati. Interesant este ca inca sint tinuti la secret cei care au ramas in posesia celor 4.600 de mp din spatiul verde, impartit in doua loturi. Se pare ca tot Constanda este proprietarul celor doua terenuri, acum ingradite de municipalitate. Concret, din toata aceasta afacere, cum era si de asteptat, a iesit cel mai bine Constanda. Astfel, el a reusit sa obtina 28.400 de metri patrati din Satul Francez, dar si 39 de apartamente de lux, o gradinita, doua clinici medicale si citeva anexe, platind doar aproximativ sase milioane de euro. La acestea se adauga si cele doua terenuri din parc.
Nu v-am aratat decit o parte din materialele pe care Jurnalul Na-tional le-a publicat pe aceasta tema. Si n-au fost in zadar. Rezultatele se vad astazi, cind bu-cu-restenii se vor putea plimba pe aleile Parcului Bordei. Campania n-a luat sfirsit, ambitia noastra este ca si cei 4.600 de metri patrati din spatiul verde sa ajunga tot in ad-mi-nis-trarea Capi-ta-lei. Aceasta sar-cina va reveni vii-torului primar al Capitalei.
Sursa: Jurnalul National
