Versantii s-au format acum mai bine de 150 de milioane de ani, in Jurasic. Peretii defileului ating, in unele zone, chiar si 300 de metri inaltime si sunt cei mai inalti din Muntii Apuseni. Zona face parte dintr-o fasie de calcar lunga de 15 kilometri, care incepe aproape de iesirea din Turda spre Cluj-Napoca.
Doua fire de apa, Hasdatele si Paraul Racilor, au sapat cu rabdare in piatra si au format doua defilee: Cheile Turzii si Cheile Turenilor. Acestora li se adauga alte 20 de formatiuni asemanatoare, imprastiate prin Muntii Trascaului.
Drumul catre Chei e usor. Iesiti din Turda spre Alba Iulia si faceti la dreapta prin comuna Mihai Viteazu. Dupa cateva sute de metri de la iesirea din sat, un fir de asfalt, spart pe alocuri, trece Ariesul si se strecoara printre dealuri pana sus, intre Dealul Lupilor si Dealul Alb. Drumul serpuieste apoi la vale si ajunge langa cabana „Cheile Turzii”, la poalele versantilor care dateaza din Jurasic, era dinozaurilor.
La cabana chiaburului
Constructia a rezistat acolo din anii ’30. A fost ridicata din piatra si lemn, cu un turnulet prin care deocamdata se uita doar vantul, de un fecior de chiabur pe nume Mihail Borsa, din Sandulesti, un sat aflat in dreapta Cheilor. Povestile spun ca „Borsa asta ar fi fost mare crai”. „Prin anii ’30, Borsa a ridicat cabana pe banii lui. Cand s-au terminat lucrarile s-a tinut o petrecere de trei zile si trei nopti, iar taranii care au fost acolo au primit cate o vadra cu struguri”, spune Andrei Toth (65 de ani), cel care te intampina la intrare. Pana da frigul, Andras Baci, cum ii spun cunoscutii, locuieste in casuta de la intrarea in defileu, in spatele vechii mori de apa din Cheile Turzii.
Drumul prin defileu incepe de langa cabana. Parcurgeti cateva trepte din piatra, treceti pe langa mai multe placi ruginite cu indemnuri adresate turistilor, dupa care ajungeti pe o poteca lata ce se strecoara printre copaci, pana la primul pod din cele patru peste paraul Hasdate. Acolo copacii fac loc apei, iar cerul se vede peste crestele Peretelui Cald. Asezat cu fata la soare, versantul permite cataratul si in perioadele reci ale anului.
La capatul podului sta casuta de bilete, unde se platea intrarea – un leu pentru copiii sub 14 ani si trei lei pentru adulti. In lunile de varf, iulie si august, peste 15.000 de persoane viziteaza Cheile. La cateva zeci de metri dupa primul pod, padurea lasa loc stancilor. Apa Hasdatelor rece si involburata sapa in piatra, iar poteca se ingusteaza. Abia aici defileul isi expune platosele de stanca in toata frumusetea lor. Peisajul este coplesitor.
Inundatiile au spalat puternic traseul, iar doua dintre poduri – reconstruite acum cativa ani – au fost luate de apa la inceputul verii. Pe cat de linistita curge apa Hasdatelor cand timpul este frumos, pe atat de puternic se umfla cand vremea se strica. Oamenii locului spun ca asa ploi ca in 2010 nu s-au vazut din anii ’70, cand apa a maturat toate podurile suspendate care existau pe atunci.
Pesterile haiducilor
Rezervatia este deschisa vizitatorilor pana la sfarsitul lunii octombrie, iar pe peretii verticali se leaga o retea de peste 300 de trasee de alpinism. Pe cele doua culmi ale Cheilor, Culmea Manastirii si Dealul Sandului, au fost descoperite peste 30 de pesteri. Cele mai cunoscute sunt Pestera Ungureasca si cele doua „surate” care „privesc” una catre cealalta: Cetateaua Mica si Cetateaua Mare.
„In Cetateaua Mica si in cea Mare se ascundeau haiducii si taranii pe vremea turcilor. Inca se vad urmele zidurilor din caramida pe care le-au facut ca sa se apere in caz ca erau gasiti”, explica Andras Baci. La Cetateaua Mica se ajunge usor, in schimb cea mare e inchisa pentru a proteja o importanta colonie de lilieci.
„In Cetateaua Mica si in cea Mare se ascundeau haiducii si taranii pe vremea turcilor.”
Andrei Toth localnic
Rezervatia naturala, refugiul speciilor protejate
Rezervatia Cheile Turzii a fost infiintata in 1938. Este o zona de conservare botanica, zoologica, geologica si peisagistica si reprezinta un areal de interes national si european. Cea mai detaliata inventariere a florei Cheilor Turzii dateaza din anii ’30. Au fost consemnate 1.030 de specii, multe dintre ele extrem de importante din punct de vedere stiintific. In Cheile Turzii exista zece habitate, opt specii de nevertebrate, sapte specii botanice, cinci de mamifere si doua specii de amfibieni si reptile considerate de importanta europeana.
Cheile Turzii sunt cel mai vestic loc in care se poate gasi planta botezata popular „Ceapa ciorii” (Allium obliquum), faimoasa pentru ca cel mai apropiat loc in care mai poate fi gasita sunt Muntii Urali. Suprafata protejata este de 324 de hectare. Defileul are o lungime de 1.270 de metri, iar peretii au o inaltime de 250 de metri.
Nu uitati ghetele de munte!
ACCES. Cel mai usor se poate ajunge in zona pe DN 1 (E 81), la iesirea din Turda catre Alba Iulia, spre vest. Pentru cei care nu vin cu masina, exista curse regulate de autobuz de la Turda spre satul Cheia.
CAZARE. Asezarea cortului e permisa doar pe platoul aflat la aproximativ 100 de metri de intrarea in defileu. In perimetrul rezervatiei, insa, camparea este interzisa. Exista pensiuni la Moldovenesti, Poarta Apusenilor sau Cornesti. Cea mai cunoscuta cabana din zona este Cabana Buru, cu 14 camere si 28 de locuri de cazare.
SFAT. E indicat sa purtati bocanci de munte, cu aderenta ridicata, intrucat potecile sunt sapate in stanca si exista riscul alunecarilor.
Atentie, pe unele portiuni din defileu nu exista semnal GSM!
ATRACTII. Nu ratati o coborare in uimitoarea Salina Turda, vizitati Castrul Roman si statiunea balneo-climaterica Baile Sarate, muzeul de istorie din Turda si mormantul lui Mihai Viteazul.
INFORMATII. Mai multe amanunte despre rezervatie si despre atractiile turistice din zona Cheilor Turzii gasiti pe site-ul turism.turdainfo.ro.
